Corse Net Infos - Pure player corse

I santi

Ghjuvanni hè u fratellu di Ghjacumu u Maiore. Eranu piscadori in Galilea. In tutte e grande occasioni di a vita di Ghjesù, Ghjuvanni hè prisente: era prisente u ghjornu di a Trasfigurazione; era cù Ghjesù quand'ellu agunizava in Ghjetsemani; era à u pede di a croce è Ghjesù li affidò a mamma; hè statu u primu à ghjunghje à u sepolcru quandu Maddalena u truvò viotu; fù dinù u primu à ricunnosce à Ghjesù risuscitatu


Ghjuvanni serebbi l'autore di u Vangellu chì porta u so nome. Ritiratu in l'isula greca di Patmos, hà scrittu l'Apocalisse. Hè mortu assai vechju in Effese, cità turca, versu l'annu 104. L'ultimi tempi, ùn sapia più chè ripete: "O i mio zitellucci, tenitevi caru!".
I scritti di San Ghjuvanni anu permessu parechje eresie. Si sà chì i Cattari avianu cum'è primu libru u so Vangellu. Ci sò chì anu pretesu chì i Giovannali di Carbini devianu u so nome à San Ghjuvanni.
Etimolugia : da l'Ebreu "Yohanân" (Iavè hà aggraziatu).
Casate : De Giovanni, Gianetti, Giannetti, Gianni, Giannini, Giannoli, Giannotti, Giovannai, Giovannali, Giovannangeli, Giovannelli, Giovannetti, Giovanni, Giovanninelli, Giovannini, Giovannoli, Giovannoni, Giovanonni, Giovansili, Nanni, Nannini, Sangiovanni, Vanni, Vanucci, Zanni, Zannini.
Nomi : Chann, Eoin, Evan, Ghjuvanna, Ghjuvanni, Ghjuvannina, Ghjuvanninu, Gian, Gianina, Gianna, Gianninu, Gion, Giovanna, Giovanni, Hampe, Hampus, Hanko, Hannele, Hannes, Hans, Hänsel, Hanselo, Hansi, Hansko, Haske, Henne, Henneke, Henschel, Iaian, Ian, Iban, Ivan, Ivanka, Ivanne, Ivassik, Jack, Jaine, Jane, Janet, Janetta, Janey, Janina, Janine, Janis, Janka, Janna, Janneken, Jannice, Jannine, Janning, Jànos, Jantinus, Janyce, Jayne, Jean, Jeanette, Jeanie, Jeanine, Jeanna, Jeanne, Jeannette, Jeannie, Jehan, Jehanne, Jeng, Jengen, Jennegien, Jenneke, Jenny, Jens, Jent, Jevon, Joan, Joaninha, Joann, Joanne, Joâo, Jock, Joen, Joes, Johan, Johann, Johanna, Johanne, Johannes, John, Johnie, Johny, Jon, Jonet, Jonn, Jöns, Joop, Jovanka, Juan, Juana, Juanita, Juhans, Nanette, Nannetta, Netta, Nettchen, Nettg, Nettie, Nino, Nita, Schang, Schani, Seain, Sean, Seonag, Seonaid, Shane, Sheena, Sheenagh, Sheona, Shiona, Sine, Sinead, Sjang, Sjo, Vanina, Vannina, Wanne, Wantje, Yann, Yanni, Yannick, Yoann, Yvan, Zaneta.- In u 1981, in Corsica, Ghjuvanni era à u primu rangu di i nomi maschili. Solu o accuppiatu à un altru, era quellu di 164 omi nantu à 1000.
Paesi è cità
: Pesaro, Mecklemburgu, Besançon, Clèves, Langre, Lione. In Corsica: Santu Petru di Tenda, Ventiseri, San Ghjuvanni di Moriani. Retrouvez l'émission I Santi sur Voce Nustrale  du lundi au samedi à 10h30.


Tags : Lingua corsa
Jeudi 27 Décembre 2012 à 00:15

Stefanu hè unu di i primi sette diacuni stabiliti in Ghjerusalemme da l'Apostuli. Hè u primu di i Cristiani à more pè a so fede. Hè statu tombu l'annu 36, forse nanzu.


Ciò ch'ellu si sà di ellu hè scrittu in l'Atti di l'Apostuli.
Simu à i primi tempi di a ruttura trà u Ghjudaisimu è u Cristianisimu. I dodeci Apostuli, avendu adunitu a multitutine di i discepuli, dissenu:
- "Ùn hè cunvenevule chì noi, lasciata a parulla di Diu, ci occupimu di serve à tavula. Truvate frà voi sette omi di bona riputazione è sapienza per fà issu travagliu. È noi cuntinuveremu in l'orazione è u ministeru di a parulla".
Issu ragiunamentu hà piaciutu à a multitutine, è anu elettu à Stefanu, omu pienu di fede è di Spiritu santu, è sei altri.
Stefanu cunvertia assai ghjente, ciò chì ùn piacia micca à tutti. Parechji di a Sinagoga, ùn pudendu resiste cù a parulla à a sapienza è à u spiritu di Stefanu, fecenu di manera ch'ellu sia mandatu davanti à i ghjudici di u tribunale di i Ghjudei, dicendu chì l'avianu intesu bestemmià contru à Mosè è contru à Diu.
Falzi testimoni assicuronu chì l'omu tenia certi ragiunamenti contru à u Tempiu è contru à a Legge, è dicia chì Ghjesù u Nazareu strughjerà u Tempiu è muterà e regule stabilite da Mosè.
Davanti à i ghjudici, Stefanu fece un discorsu per pruvà chì Ghjesù era u Messia annunziatu da i Prufeti è chì l'adurazione di Diu si devia fà in tutta a Terra, è micca solu in u Tempiu.
Issu discorsu ùn piacì. Stefanu fù purtatu for di cità è tombu à petrate.
Etimolugia : da u gr. "stephanos" (curona).
Casate : Stefanacci, Stefanaggi, Stefani, Stefanini, Stephani, Stephanopoli.
Nomi : Esteban, Esteffe, Estevan, Estève, Estienne, Etienne, Etiennette, Staffan, Staines, Stè, Steaphan, Steeje, Stefa, Stefaans, Stefan, Stefani, Stefanina, Stefano, Stefanu, Stefell, Steffert, Steffie, Stepan, Stepanida, Stepha, Stephan, Stephana, Stéphane, Stephania, Stephanie, Stephanson, Stephanus, Stephen, Stevana, Steve, Steven, Stevena, Stevenje, Stevenson, Stevie, Stiobban.
Paesi è cità : Biella, Prato, Rovigo, Capua. In Corsica: Conca, Cardu, Aiti, a Nuvale d'Alisgiani.
Prutezzione : Stefanu hè u santu patrone di l'impetratori. Retrouvez l'émission I Santi sur Voce Nustrale  du lundi au samedi à 10h30.


Tags : Lingua corsa
Mercredi 26 Décembre 2012 à 00:35

Si festighjeghja a nascita di Ghjesù. Sì Pasqua hè una festa istituita da i Ghjudei è adattata à a nova religione, Natale hè a più anziana di e feste sputicamente cristiane. Hè stata decisa da a Chjesa latina à u seculu quartu. A prima data sicura hè quella di 336. Pè a Chjesa d'Oriente, a festa di u 25 dicembre hè stata intrudutta in Antiocca versu l'annu 375 è in Alessandria versu l'annu 430.


A Chjesa greca celebrava a nascita di Ghjesù à l'Epifania, u 6 ghjennaghju. Quandu e duie feste sò state ritenute da a liturgia, quella di u 6 ghjennaghju hè stata riservata à a cumemurazione di l'adurazione di i rè Maggi. À u seculu sestu, anu permessu à i preti di dì trè messe, una à mezanotte, una à l'alba, è una à l'ora abituale dopu à u cantu di Terza.
U Natale, "le Noël" in francese, "Christmas", o festa di u Cristu, in inglese, "Veihnacht", o notte sacra, in alemanu, hè sempre stata una festa di gioia cù una massa di manifestazioni pupulare. Ghjè San Francescu d'Assisi chì, u primu, hà fattu un presepiu in chjesa per riprisentà u misteru di a Natività.
Altri usi sò assai più anziani è di urigine pagana per via chì Natale currisponde cù u principiu di l'invernu festighjatu in tutte e religioni antiche. L'ufferta di u viscu vene da i Galli, a decurazione di u ghjalicu vene da i Germani. In Corsica, l'incantesimi trasmessi a notte di Natale, venenu da nanzu à u Cristianisimu, ancu sì i preti ci anu intruduttu l'invucazione à Ghjesù è à Maria.
"Ancu l'usu di u focu natalecciu hè d'urigine pagana. Qualchì pochi ghjorni nanzu à Natale, i zitelli andavanu à ricoglie legne secche o à taglià gamboni verdi. A vigilia, i più chjuchi facianu l'ultima cerca pè e case: li davanu una legna di a pruvista per l'invernu, un carculellu d'accendime, una bracciata di pali à fasgioli diventati troppu corti, o un cantellacciu. I più grandi ammuntichjavanu issu legname è, à l'annuttà, ci mettianu focu. U picciafocu affaccava à a corsa da a casa a più vicina cù una scheza di deda infiarata. In u sciappittime furibondu, e fiare leccavanu i gamboni verdi, fendu cullà in u celu bughjosu nuli di calisgine. È i zitelli stridavanu: "e sdreie! e sdreie!".
Etimolugia : I primi tempi di u Cristianisimu, u latinu "dies natalis", chì vole dì "ghjornu di a nascita", era interpretatu pè i martiri è i santi cum'è "ghjornu di a nascita à a vita eterna". Si trattava dunque di u ghjornu di a morte. Più tardi, a parulla Natale hè stata data cum'è nome à i zitelli nati u ghjornu di Natale, o per ricurdà a nascita di Ghjesù. In u 1981, in Corsica, venia à u 18esimu rangu di i nomi maschili. Era quellu di 9 omi nantu à 1000.
Casate: Natali, Natalini, Natalucci, Nataloni, Nadini.
Nomi : Nacha, Nat, Natacha, Natala, Natale, Natalène, Natalia, Natalicio, Natalie, Natalina, Nataline, Natalinu, Natalio, Natalis, Natascha, Nathalia, Nathalie, Natoulia, Nattie, Nelig, Nettie, Netty, Noël, Noéla, Noèle, Noélie, Noëlla, Noëlle, Nouel, Nouela, Novela, Novella, Nowell, Tacha, Tali, Talie, Velia. Retrouvez l'émission I Santi sur Voce Nustrale  du lundi au samedi à 10h30.


Tags : Lingua corsa
Mardi 25 Décembre 2012 à 01:21

Delfinu l'avianu fattu vescu di Burdigala, l'attuale cità di Bordeaux, versu l'annu 380.


Si sà ch'ellu hè statu à u cunciliu di Saragossa, ch'ellu era l'amicu di Santu Ambrosgiu è si cunserva d'ellu qualchì lettera. Eranu indirizzate à San Paulinu di Nole ch'ellu avia battizatu.
Hè mortu in 402 o 403.
Etimolugia : da u gr. "Delphis" (delfinu).
Casate : Delfini.
Nomi : Dauphin, Dauphine, Delfina, Delfine, Delfinu, Delphin, Delphina, Delphine, Delphy.
Nanzu, u 24 dicembre, a memoria di u Beatu Francescu di i Malefici, di i Frati Minori, era celebrata in Corsica è soprattuttu in Galeria duv'ellu serebbi statu, è in Calinzana duv'ellu serebbi statu sepoltu versu l'annu 1290. Retrouvez l'émission I Santi sur Voce Nustrale  du lundi au samedi à 10h30.


Tags : Lingua corsa
Lundi 24 Décembre 2012 à 00:14

Vittoria serebbi stata marturiata à u seculu terzu in Tribunlano, tramezu à Roma è à Rieti. A legenda conta chì duie zitelle cristiane, prumesse à dui signori, ricusonu di sacrificà a so virginità. Vittoria averebbi ancu accettatu, ma a cumpagna ùn volse sente nunda, dicendu chì Diu preferia e figlie à e spose.


- È cumu a sai? dumandò Vittoria.
- A sò chì a m'hà detta u mio anghjulu custode. Preghemu è viderai.
È si messenu à pregà. È l'anghjulu ghjunse è disse:
- U matrimoniu hè bè, ma a virginità hè megliu. U matrimoniu hè d'argentu, a virginità hè d'oru.
Etimolugia : da u lat. "victor" (vincidore). u nome "Vittoria" hà un valore misticu, vole dì "Vittoria di Ghjesù Cristu", ma, in Francia è in Alemagna, hè statu messu à a moda per ragioni pulitiche. In Italia hè datu in l'onore di a Madonna di a Vittoria, festa istituita in u 1620 per celebrà a vittoria di l'armate cristiane contru à i Turchi, accantu à Praga. In Inghilterra, u nome serve pocu, malgradu ch'ellu sia statu quellu di una regina celebre, morta in u 1901. 
Casate è nomi : Cf u 21 lugliu. Retrouvez l'émission I Santi sur Voce Nustrale  du lundi au samedi à 10h30.


Tags : Lingua corsa
Dimanche 23 Décembre 2012 à 00:33

Saveria si chjamava Francesca Saveria Cabrini. Era nata vicinu à Milanu in u 1850. I genitori eranu agricultori chì avianu di chè campà. I figlioli eranu numerosi. Ella era a tredecesima.Da chjuca, parlava digià di fassi sora è di parte in missione in China, ma era malaticciosa è nisuna cungregazione a volse accettà. Allora decise di creà a soia di cungregazione: quella di e Missiunarie di u Sacru Core. Sei cumpagne avianu accettatu di fanne parte. Tandu, Francesca Saveria avia 30 anni.


Ottu anni dopu, avia fattu e so prove è a cungregazione principiava à ingrussassi. U papa fece chjamà à sora Cabrini è li disse: "Ùn anderete micca à levante ma à ponente". È a manda in i Stati Uniti d'America duv'ellu ci era cintinare di mila di migranti taliani, pè u più abbandunati, disprezzati, è in a miseria.
Per elli, sora Cabrini apre scole, fonda uspidali, crea opere caritatose. Face u passa è veni da a Merica suprana à a suttana. Più di 150 istituzioni nascenu à i Stati Uniti, u Brasile, l'Argentina, è altri paesi. Saveria avia u geniu di l'urganizazione è una fede soda.
Hè morta à 67 anni, u 22 dicembre 1917. A salma hè cunservata in New York, in u 196esimu carrughju.
Etimolugia : da u spagnolu "Javier" (nome di locu).
Casate : Savieri, Saviery.
Nomi : Javier, Saveria, Saverio, Saveriu, Saviera, Saviero, Savy, Ver, Vere, Veria, Verlein, Xablier, Xari, Xaveer, Xaver, Xaveria, Xaverius, Xaverl, Xavier, Xavière, Xever, Xidi.

Retrouvez l'émission I Santi sur Voce Nustrale
du lundi au samedi à 10h30.



Tags : Lingua corsa
Samedi 22 Décembre 2012 à 01:41

Petru Canisiu era un teologu ghjesuitu natu in a cità olandese di Nimega in u 1521, mortu à u cullegiu di Friburgu, in Sguizzera, u 21 dicembre 1597. U babbu, podestà di Nimega, l'avia mandatu in Cologna à studià u Dirittu. Custì, à 22 anni, entrò in a Cumpagnia di Ghjesù, a Cungregazione di Santu Gnaziu appruvata da u papa trè anni nanzu.


Petru hà passatu a so vita à cumbatte u prutestantisimu in i paesi di lingua germanica. Hè statu in Ingolstadt, Vienna, Praga, Augsburgu, Dillinghen, nanzu di stabilissi in Friburgu. Hà creatu scole, cullegi, seminarii, stimatu da i papa è da i principi.
Dicenu chì ghjè grazia à ellu chì a Baviera è l'Austria anu cunservatu una pupulazione à maggiurità catolica.
Un'opera impurtante di Petru Canisiu hè u so Catechisimu. Hè statu stampatu 400 volte è traduttu in tutte e lingue.
In e so pulemiche cù i prutestanti, hè statu sempre currettu, for di cù Luteru ch'ellu trattava di "varru imburitu".
Hè mortu à 76 anni, dopu à 6 anni di infirmità.
Etimolugia, casate è nomi : Cf u 29 ghjugnu. Retrouvez l'émission I Santi sur Voce Nustrale  du lundi au samedi à 10h30.


Tags : Lingua corsa
Vendredi 21 Décembre 2012 à 00:07

I Patriarca sò i primi capifamiglia di l'Anzianu Testamentu. Da a creazione di u mondu à u dilluviu, eranu dece. I più impurtanti sò: Adamu, Set, Enos, Matusalemme è Noè.


Dopu à u dilluviu, Diu dete a so benedizzione à Noè è à i so figlioli è li disse: "fruttate è multiplicate, è riempiite a Terra". È i trè figlioli di Noè, Sem, Cam è Iaffet, anu ripupulatu a Terra.
Discendente da Sem à a decesima generazione, fù u patriarca Abramu, Patre di i Ghjudei.
Ubbidiente à l'ordini dati da Diu, Abramu partì cù a moglia, Sara, à stabilissi in u paese di Canaan. Quandu, in quellu paese ci fù a fame, scese in Egittu. Dopu andò in e pianure di Mamre.
Allora, Diu disse à Abramu, chì avia 99 anni, è ùn avia figlioli da Sara: "Ti feraghju multiplicà; nazioni è rè esceranu da tè; u mio pattu hè chì ogni maschju sia circuncisu"
Quandu Abramu ebbe centu anni, Sara, chì ne avia 90, parturì di un figliolu è u chjamò Isaccu.
Un ghjornu, Diu disse à Abramu, per mettelu à a prova: "Tomba u to figliolu". Abramu era ubbidiente ma un anghjulu, mandatu da Diu, impedì chì Isaccu fussi sacrificatu.
Di una di e so moglie, chjamata Rebecca, Isaccu ebbe dui figlioli, Esau è Iacobbu.
Quandu Esau vendì à Iacobbu a so primagenitura per un pezzu di pane è un piattu di minestra di lentichje, Iacobbu diventò u patriarca ebreu à a testa di e dodeci tribù d'Israele. Retrouvez l'émission I Santi sur Voce Nustrale  du lundi au samedi à 10h30.


Tags : Lingua corsa
Jeudi 20 Décembre 2012 à 02:52

Dariu, secondu u libru di Daniele, in l'Anzianu Testamentu, serebbi statu un rè di Babilona. Dariu fece di Daniele u primu presidente. L'altri eranu ghjelosi è aspettavanu ch'ellu fessi qualchì malfatta per dinunziallu. Ma malfatte ùn ne facia.


Allora, dissenu à Dariu: "Fà un decretu; chì quellu chì ferà una riquiesta à un diu o à un altru omu chè tè, sia lampatu in a fossa à i leoni".
Daniele, surpresu in traccia di pregà, fù lampatu mezu à i leoni.
Dariu passò a notte senza cena è senza dorme.
A mane, à l'alba, si spicciò di andà à a fossa di i leoni, chjamendu à Daniele cù voce dulurosa.
Daniele ùn era micca mortu. I leoni ùn l'avianu mancu toccu. Disse: "O Rè, posse tù campà in perpetuu! U mio Diu hà mandatu un anghjulu chì hà tuppatu a bocca à i leoni, per via chì sò statu ghjustu cun ellu è ghjustu cù tè".
Dariu si rallegrò, fece caccià à Daniele da a fossa è ci messe quelli chì l'avianu incausatu, è so moglie, è i so figlioli.
È po, à tutti i populi è nazioni, mandò lettere chì dicianu: "Chì a vostra pace cresci. Ugnunu deve riverì u Diu di Daniele chì face miraculi in celu è in terra".
Etimolugia ; da u gr. "dôron" (rigalu).
Casate : Dari, Dary.
Nomi : Cf Isidoru (4 aprile).

Urbanu Quintu (Guglielmu di Grimoald), papa da u 1362 à u 1370, era natu l'annu 1310 in Grisaccu, un paese di l'attuale dipartimentu di a Lozère. Fù u settesimu papa à stà in Avignone.
In u 1367 si ne era andatu in Roma. Ci stete dui anni è mezu. U 17 aprile 1370, vultava in Avignone. Santa Brigida (Cf u 23 lugliu) ùn vulia è li disse chì s'ellu partia, avia più pocu à campà. È di fatti, nove mesi dopu, u 19 dicembre muria. Ùn volse spirà in u palazzu di i papa è si fece purtà in una casa mudesta dicendu di lascià a porta aperta per chì a ghjente veghi chì un papa era capace di more in bon cristianu.
Etimolugia : da u lat. "urbanus" (urbanu).
Casate : Urbani.
Nomi : Bahn, Bahne, Bahnes, Bohn, Urb, Urbain, Urbaine, Urban, Urbana, Urbane, Urbanilla, Urbano, Urbanu, Urbanus, Urbas, Urbice.
Retrouvez l'émission I Santi sur Voce Nustrale  du lundi au samedi à 10h30.



Tags : Lingua corsa
Mercredi 19 Décembre 2012 à 02:33

Grazianu serebbi statu marturiatu l'annu 303, in l'Ambianese, l'attuale regione d'Amiens in u dipartimentu di a Somme.


Etimolugia : da u lat. "gratia" (graziosu, amabile).
Casate : Graziani, Grazioli, Graziosi, Grazietti.
Nomi : Engracia, Giorsal, Grace, Gracie, Gracieuse, Grata, Gratiane, Gratianne, Gratien, Gratienne, Gratiniano, Grato, Graziana, Grazianu, Graziella, Graziello, Graziosa.

U 18 dicembre 1782, muria, in Calinzana, Ghjuvan Marcu Luigi, dettu Ludovicu.Era natu in Zuani in u 1712. I genitori vulianu fanne un prete è li fecenu amparà u latinu da u curatu di Tallone. Per via di gattive frequentazioni, diventò un zitellu disubbidiente, scrianzatu, alpestru, orgugliosu è ricusò di cuntinuvà à studià.Avia 19 anni quandu a so innamurata si annegò in fiume sottu à u paese. L'addisperu fece ch'ellu ritruvò a fede di quand'ellu era zitellu.Tandu, infatta chì San Teofilu ghjunghje in Zuani per creà u so famosu Ritiru è Teofilu u cunvince di a vanità di e cose di istu mondu, è u cunsiglia di parte in Roma à studià a teolugia.Quand'ellu volta, hè fattu prete è ghjè accettatu à u cunventu di Niolu.
Ludovicu hà passatu quaranta anni di a so vita à predicà, soprattuttu in u circundariu di Corti è in Balagna. A so fede, e so virtù, l'anu permessu di fà qualchì miraculu.
Quand'ellu hè mortu, in Calinzana, l'anu sepoltu in a chjesa di San Biasgiu è, per ramintà ch'ellu era statu un predicadore famosu, anu scrittu, nantu à a so tomba, ch'ellu era un secondu Demostene.
Contanu ch'ellu attasanava à Pasquale Paoli per ch'ellu cacciessi da prigiò un prete di Zuani chì ghjera di u partitu di i Matra. Annervatu da i so discorsi - chì parlava di scumunicallu - Paoli l'averebbi minacciatu. È Ludovicu rispose: "Eccelenza, nè eiu primu martiru, nè voi primu tiranu". È u prete ebbe a libertà.
Etimolugia, casate è nomi : Cf San Luigi (21 ghjugnu).
Retrouvez l'émission I Santi sur Voce Nustrale  du lundi au samedi à 10h30.



Tags : Lingua corsa
Mardi 18 Décembre 2012 à 01:59
1 ... « 49 50 51 52 53 54 55 » ... 56