Corse Net Infos - Pure player corse

I santi

Lazaru era u fratellu di Marta è di Maria. Secondu u Vangellu di San Ghjuvanni, Ghjesù l'hà risuscitatu allora ch'ellu era mortu da parechji ghjorni. Legende nantu à ellu ci ne hè tantu è più. Ne facenu un vescu di Cipru... o di Marseglia. U facenu martiru à i tempi di Nerone è ancu più tardi.


À u medievu, u cunfundianu cù u Lazaru di a parabula di u riccu gattivu, un circataghju spillaccheratu è carcu di piaghe. Hè cusì ch'ellu hè diventatu u santu di i pestiferi.
Etimolugia
: da l'ebreu "El'azar" (Diu hà datu aiutu).
Nomi: Eléazar, Eliezer, Lazare, Lazaro, Lazaru, Lazarus, Lazzari, Lazzaro.- U nome Lazaru u davanu à un figliolu aspettatu è desideratu.
Casate
: Lazzari, Lazzeri, Lazarini, Lazzarini.
Paesi è cità : in Francia, pare chì "Lazare" ùn esiste micca cum'è nome di persona. Ma a festa hè celebrata attempu à quella di Marta, u 29 lugliu, secondu u calindariu di Ghjerusalemme. In a dioccesi d'Autun hè festighjatu u primu sittembre è, in Marseglia, u 17 dicembre.
Paesi è cità : Marseglia.
Prutezzione : Lazaru hè u santu patrone di i pestiferi (Cf a parulla "lazarettu"). Retrouvez l'émission I Santi sur Voce Nustrale
du lundi au samedi à 10h30.



Tags : Lingua corsa
Lundi 17 Décembre 2012 à 02:16

Albina era una vergine di Cesarea marturiata versu l'annu 249.


Etimolugia : da u nome lat. "albus" (biancu).
Nomi : Albain, Alban, Albana, Albane, Albanus, Albin, Albina, Aubaine, Auban, Aubin. 
Adelaide, nata in Burgogna versu l'annu 931, hè morta in Alsassia u 16 dicembre 999.
Regina d'Italia è d'Alemagna, hè stata a prima imperatrice di u Santu Imperu. Era bella è graziosa chì ne era una maraviglia. È, in più, era struita.
À 16 anni, u babbu, rè di Burgogna, l'avia maritata cù u rè d'Italia chì morse trè anni dopu, avvelenatu da Berengariu chì si dichjara rè è prupone à Adelaide di maritalla cù u figliolu. Ella scappa è dumanda aiutu à Ottone Primu, rè d'Alemagna. Ottone scaccia à Berengariu, si pruclama rè d'Italia è, cum'ellu era veduvu, si marita cù Adelaide chì, tandu, avia una vintina d'anni.
Dece anni dopu, Ottone vene à u succorsu di u papa chì li dà a curona imperiale di Carlumagnu. Hè cusì ch'ellu hè natu u Santu Imperu chì durerà più di 8 seculi, sinu à Napulione.
À a morte d'Ottone, u 7 maghju 973, Adelaide guverna cinque anni u Santu Imperu à contu di u figliolu, Ottone Secondu, chì si era zitellu. U guvernerà torna da 991 à 996 à contu di u figliulinu.
In 996, Adelaide avia 65 anni. Campa torna trè anni, occupata à prutegge a Chjesa è à aiutà i poveri. More in viaghju à Seltz, vicinu à Strasburgu.
Etimolugia : da u germ. "adel" (nobile) è "heit" (rangu, razza).
Nomi : Adelaïda, Adelaide, Adelaïde, Adelheid, Adoucha, Alissa, Della.
Paesi : Boemia, Polonia, Silesia. Retrouvez l'émission I Santi sur Voce Nustrale  du lundi au samedi à 10h30.


Tags : Lingua corsa
Dimanche 16 Décembre 2012 à 01:19

Trè santi portanu u nome di Valerianu: unu hè statu marturiatu in Turnus, in Burgogna, versu l'annu 178; . un altru in Roma in 229; un terzu in a cità taliana di Forli à u seculu quintu.


Etimolugia, casate è nomi : Cf Valeriu (9 dicembre)
Paesi è cità : Vicinu à Parigi, u "Mont Valérien" hè una culletta alta 130 metri. Ci si andava in pelegrinaggiu. Da u seculu XV à a Rivuluzione francese, ci stavanu i rimiti. In u 1634, u prete Hubert Charpentier ci avia fattu una Viacruci è un Calvariu. Da u 1806 à u 1811, i Trappisti ripiglionu l'usu di u pelegrinaggiu. Da u 1816 à u 1830, ci stetenu i missiunarii di Francia chì ci anu fattu un cimiteriu. In u 1841, ci anu edificatu una furtezza chì ghjuvò durante a guerra di u 70. Dopu ci anu messu a telegrafia militare è a meteorolugia. Oghje ci hè u memuriale in l'onore di i Francesi tombi da l'Alemani durante l'ultima guerra. Retrouvez l'émission I Santi sur Voce Nustrale  du lundi au samedi à 10h30.


Tags : Lingua corsa
Samedi 15 Décembre 2012 à 00:59

Lucia era una vergine siciliana, marturiata in Siracusa versu l'annu 290. A legenda conta ch'ella hè stata dinunziata cum'è Cristiana da un giuvanottu chì si ne era innamuratu è ghjera statu rispintu. Hè stata cundannata à fà a vita di e prustitute ma, quand'elli a volsenu purtà in una casa, restò ferma cum'è una culonna è mancu dui boi l'anu pussuta move. Anu pruvatu à brusgialla ma e fiare si alluntanavanu. In fine, l'anu scannata.


Avia dettu à u ghjudice: "Tù rispetta a vuluntà di i to patroni, éiu rispettu quella di u mio Diu; tù trema davanti à i to principi, eiu ùn temu chè u mio Diu; tù , i to principi ùn li voli dispiace, eiu u mio Diu ùn u vogliu offende. Fà dunque ciò chì ti pare è piace, eiu feraghju ciò chì serà utile pè u salvamentu di l'anima meia".Una altra legenda dice chì, per fassi goffa, si sradicò l'ochji è i mandò, nantu à un piattu, à u so innamuratu, ma a Vergine Maria i li rese più belli è più lucenti.
A salma di Santa Lucia hè stata purtata da Siracusa in Custantinopuli è da Custantinopuli in Venezia.
Etimolugia è nomi : Cf Lucca (18 uttobre).- In u 1981, in Corsica, Lucia venia à u dodecesimu rangu di i nomi feminili. Era quellu di 12 donne nantu à 1000.
Paesi è cità : Siracusa. In Corsica: Bucugnanu, Azzana, Talasani, Chera, u Viscuvatu, Santa Lucia di Mercuriu, Santa Lucia di Moriani, Santa Lucia di Tallà, Santa Lucia di Portivechju. À u Medievu, Santa Lucia avia 29 chjese è ghjè sempre stata cum'è in Roma, a Santa Patrona di parechje cunfraterne.
Prutezzione : Sinu à a riforma greguriana di u calindariu, a festa di Santa Lucia era u 27 dicembre è currispundia à u sulstiziu d'invernu, quandu i ghjorni riprincipianu à cresce, quandu a luce rivene. Da u 1584, u pruverbiu francese : "à la Sainte Luce, les jours avancent d'un saut de puce" ùn hè dunque più valevule. Per via di a currispundenza cù u sulstiziu, dunque di u nome, Santa Lucia avia a riputazione di guarì l'ochji malati. Ancu oghje si sente dì: "chì Santa Lucia ci cunservi a vista".- In Parigi, Lucia hè a santa patrona di i sartori. Retrouvez l'émission I Santi sur Voce Nustrale


Tags : Lingua corsa
Jeudi 13 Décembre 2012 à 03:00

Ghjuvanna si chjamava Jeanne-Françoise Frémiot. Era a figliola di un presidente di u Parlamentu di Burgogna. Hè nata in Dijon in u 1572 è ghjè morta in Moulins u 13 dicembre di u 1641.


À 20 anni, hè stata maritata cù u barone Christophe de Rabutin-Chantal è hà parturitu sei volte. Quattru figlioli anu campatu, trè femine è un maschju chì fù u babbu di Madame de Sévigné.
Dopu à ottu anni di matrimoniu, more u maritu. Quattru anni dopu, scontra à San Francescu di Sales chì dirige a so cuscenza è diventa u so più caru amicu.
À 38 anni, cunsigliata da San Francescu, crea a Cungregazione di e Visitandine, un Ordine fattu per visità i poveri ma chì diventa prestu un Ordine di cuntemplative è di sore incaricate di l'educazione di e zitelle.Quand'ella more, à 69 anni, dopu à 31 annu di vita religiosa, e sore di a Visitazione avianu 86 cunventi. Ella hè stata sepolta in Annecy, in a cappella di u primu cunventu accantu à San Francescu di Sales.
Etimolugia casate è nomi : Cf à San Ghjuvanni (27 dicemmbre).

In Carghjese, a festa patrunale hè quella di Maria Assunta, u 15 aostu, tantu pè u ritu latinu chè pè u ritu grecu, ma u patrone di i Grechi hè Santu Spiridione, un vescu di Trimidonte, in l'isula di Cipru, mortu versu l'annu 374. Issu santu hè unuratu in Carghjese u 12 dicembre, cum'è in tutta a chjesa d'Oriente, allora chì quella d'Occidente u festighjeghja u 14.
Spiridione serebbi statu marturiatu attempu à d'altri veschi. À tutti li avianu cacciatu l'ochju dirittu è tagliatu u pesciu di a gamba manca. E so osse sò cunservate in Corfù duv'ellu hè u santu patrone di l'isula.
Nanzu di esse vescu, Spiridione era un pastore pecuraiu. Contanu chì, una notte, avianu pruvatu à arruballi a so banda di l'animali, ma ùn a ci fecenu chì e so pecure ùn si muvianu. À u fà di u ghjornu, Spiridione scuntrò i ladri è li dete un castratu dicendu ch'ella era cusì facile di dumandà è micca di arrubà.
Retrouvez l'émission I Santi sur Voce Nustrale  du lundi au samedi à 10h30.



Tags : Lingua corsa
Mercredi 12 Décembre 2012 à 02:18

Daniele hè natu l'annu 409 in Mratta, l'attuale Samsate, in Turchia. Era un frate chì si era fattu stulitu, unu di issi frati chì campavanu nantu una culonna, sposti à tutti i venti. Hè mortu vicinu à Custantinopuli à l'età di 84 anni, l'11 dicembre 493.


Dicenu chì a so culonna a l'avia fatta fà l'imperatore. Cunsistia in un tavulacciu nantu à dui pilastri cù un parapettu è un tettucciu. Per ghjunghjeci ci era una scala. Ci hè statu 33 anni, sinu à a morte.
Da quassù, predicava. Avia sempre i listessi discorsi: "tenite caru u Signore chì ellu vi tene caru; u peccatu ùn pò dà felicità", è po: "tenite caru à tutti, soprattuttu i poveri".
Dicenu dinù chì i nutabili venianu à cunsultallu è ancu l'imperatori Leone Primu (457-474) è Zenone (474-491). Cum'è tutti, cullavanu a scala per discorre cù issu discepulu di u più celebre di i stuliti: San Simeone (Cf u 5 ghjennaghju).
Etimolugia : da l'ebreu "dan" (ghjudice) è "el" (Diu): u mio ghjudice hè u Signore. À l'urigine di u nome Daniele, ci hè u prufetu d'Israele, in l'Anzianu Testamentu.
Casate : Dani, Danieli, Danielli.
Nomi : Dania, Danie, Daniel, Daniela, Daniele, Danièle, Danielle, Danielo, Daniélou, Danielu, Danila, Danilo, Danitza, Danjel, Dännel, Dany, Deniel.

Damasiu, papa da l'annu 366 à l'annu 384, era figliolu di un prete spagnolu. Si fece prete in Roma è fù elettu à a testa di a Chjesa di Ghjesù Cristu. A l'epica, u Cristianisimu era diventatu religione di Statu è i Cristiani avianu tutti i cumandi, ma eranu in disaccordu frà di elli.
Damasiu ebbe à cumbatte l'Ariani chì avianu elettu un antipapa. Dumandò à San Ghjilormu di traduce u Novu Testamentu in latinu, è u latinu sustituì u grecu in a liturgia d'Occidente.
Damasiu avia un cultu particulare pè i martiri. Hà fattu riparà è ingrandà e catacombe, è metteci scrizzioni in latinu. Certe esistenu sempre. Hè custì chì i papa eranu sepolti. Ellu, in a critta di u cimiteriu San Calistu, ci fece mette una lastra chì dicia: "Ancu eiu mi serebbi piacciutu di esse sepoltu quì, accantu à i santi, ma temu di prufanà e so cendere"... è fù sepoltu in una chjesa di a via Ardeatina.
Retrouvez l'émission I Santi sur Voce Nustrale  du lundi au samedi à 10h30.



Tags : Lingua corsa
Mardi 11 Décembre 2012 à 00:46

Rumaricu era un signoru francu à u serviziu di u rè d'Austrasia, issu regnu orientale di a Gallia. Hà abbandunatu u mistieru di l'arme per fassi frate à Luzzovium, (l'attuale Luxeuil-les-Bains in u dipartimentu di a Haute-Saône), in u munasteru chì San Culumbanu venia di creà.


Rumaricu era pruprietariu di terre in a muntagna di e Vosges. Cù u so amicu Santu Amatu, ci fece dui cunventi, unu in un locu chì hà pigliatu u so nome: Montis Romarici, duv'ella hè nata a cità di Remiremont. Hè mortu in issu munasteru l'8 dicembre di l'annu 653.
Etimolugia : da u germ. "hrod" (gloria), "mar" (rinomina) è "ric" (putente).
Nomi : Maric, Romanic, Romarich, Romary, Romarico, Rumaricu.
I Spagnoli anu assai fede per duie giovane martire, duie zitelle di listessu nome: Eulalia di Barcellona, festighjata u 12 ferraghju, è Eulalia di Merida. Serebbi di st'ultima chì Prudenziu, u famosu puetu di lingua latina, hà scrittu:
"Mai, nisuna criatura umana, ebbe tanti doni, tanta grazia, tanta bellezza. I dodeci inverni è i tredeci verani ch'ella passò nantu à ista terra, fù cum'è una strangera in istu mondu. Mai volse sente parlà di lettu nuzziale: a so persona appartenia à Ghjesù Cristu. Mai ebbe gustu à i ghjochi di e zitelle di a so età. Avia in orrore i delizii ammoglianti, u dolce parfume di e rosule è e visture spampillante."
Quandu Dioclezianu dete ordine di persecutà i Cristiani, Eulalia volse avè l'onore di esse marturiata. I genitori, per francalla da a morte, a chjusenu in una torra. Eulalia riescì à cunvince a cameriera chì avia a chjave è, traminduie, si prisentonu davanti à u tribunale, sputendu in faccia à u ghjudice chì e cundannò à morte. U martiriu d'Eulaia fù longu. Lampata nantu à un legnaghju accesu, l'anu vista ingolle e fiare per ghjunghje più prestu à u latu di u Signore.
Etimolugia : da u gr. "eulalos" (chì parla bè).
Nomi : Eula, Eulalia, Eulalie, Lallie, Lia.
Paesi è cità : Merida, Lentini. Retrouvez l'émission I Santi sur Voce Nustrale


Tags : Lingua corsa
Lundi 10 Décembre 2012 à 00:15

Valeriu era un abbate, discepulu di San Culumbanu, mortu in l'annu 622.


Etimolugia : da u latinu "valere" (purtassi bè, esse furzutu).
Casate : Valeri, Valery.- Ricurdemu a furmazione di e casate in "y". A parte da un nome, una casata hè un plurale chì si face in "i". Es. Michele dà i Micheli, Leone da i Leoni, ecc. Valeriu dà i Valerii, cù doppia "i". Prima, scrivendu, avianu l'abitutine di finì cù una fiuritura è cusì a seconda "i" si assumigliava à una "i" longa (j). L'appicciu di a "i" è di a "i" longa, hà datu (cù l'influenza francese) a "i" greca (y).
Nomi : Valère, Valeria, Valerian, Valeriana, Valériane, Valerianka, Valeriano, Valerianu, Valerianus, Valérie, Valérien, Valérienne, Valerijs, Valerio, Valeriu, Valero, Valery, Valéry, Valeska, Valier, Valioucha, Valioukha, Vallie, Valore, Valy, Waleria. Retrouvez l'émission I Santi sur Voce Nustrale  du lundi au samedi à 10h30.


Tags : Lingua corsa
Dimanche 9 Décembre 2012 à 00:11

Ambrosgiu hè natu in Trevisi versu l'annu 340. Era u figliolu di un altu funziunariu rumanu incaricatu di l'ordine in Milanu. Ellu, hè statu guvernatore di e pruvincie Emilia è Liguria.


Quand'ellu hà 34 anni, ci hè, in Milanu, l'elezzione di u vescu. Ortodossi è Ariani eranu in disaccordu è risicava di corre u sangue. Allora u populu hà impostu à Ambrosgiu chì, tandu, ùn era ancu battizatu. In ottu ghjorni hè statu battizatu è urdinatu. Hè statu cunsacratu u 7 dicembre 374.
Ambrosgiu hè u vescu chì hà battizatu à Sant'Agustinu. Ùn si cuntentava micca di predicà a fede cristiana, si inframettia trà u guvernu è l'auturità ecclesiastiche. Hè mortu in Milanu u 4 aprile di l'annu 397. Hè statu sepoltu, secondu e so vuluntà, accantu à i santi Gervasiu è Prottasiu.
Etimolugia : da u grecu "ambrôsios" (immurtale).
Casate : Ambrogi, Ambrosi, Ambrosini, Ambrogiani.
Nomi: Ambrogio, Ambroise, Ambrose, Ambrosgiu, Ambrosio, Broz.
Paesi è cità : Milanu, Vigevano.
Prutezzione : Preganu à Sant'ambrosgiu pè l'ape è l'animali dumestichi.
Sosula : Si sà chì i dii grechi ùn murianu micca per via ch'elli avianu u privilegiu di beie l'ambrosia. Ciò ch'ellu era issu liquore, ùn si sà. Ci sò chì pretendenu ch'ellu era fattu cù u nettaru di i fiori. Oghje, facenu un liquore, chjamatu "ambrosia", chì ùn hà nunda à chì vede cù quellu di i dii grechi. Eccune a ricetta:
Fate macerà:
. 10 litri d'acquavita... di a buna.
. 5 litri di vinu biancu... vechju di preferenza.
. 80 grammi di coriandra.
. 20 grammi di carofanu.
. 20 grammi d'anicinu verde.
. è 14 centesimi di grammu di muscu.
Lasciate ripusà dece settimane. È po, filtrate, è aghjunghjiteci 7 chilò è mezu di sciroppu di zucchezru è 5 litri d'acqua... distillata s'ellu hè pussibile.
Mettite in buttiglie belle sugillate.
Retrouvez l'émission I Santi sur Voce Nustrale du lundi au samedi à 10h30.


Tags : Lingua corsa
Vendredi 7 Décembre 2012 à 00:08

Niculaiu serebbi natu versu l'annu 270 in l'Asia Minore. Hè statu vescu di Mire, l'attuale Demre, in Turchia. Hà participatu à u cunciliu di Nicea in 325. Hè mortu un 6 dicembre trà l'annu 345 è l'annu 352.


In l'undecesimu seculu, l'osse di Niculaiu sò state purtate in Bari, una cità di e Puglie taliane. Da tandu, i pelegrini d'Europa andavanu in Santu Niculaiu di Bari, cum'elli andavanu in Roma o in Santiagu di Compostella.
Niculaiu hè u santu u più pupulare di a Chjesa ortodossa. À u Medievu, u so cultu si hè spartu in i paesi Scandinavi, in Alemagna, in Olanda, in Belgica, in Sguizzera, in Lorena è in Alsassia. Hà francatu l'Atlanticu purtatu da i migranti germanichi. In America l'anu vestutu cù un mantellone rossu, cum'è Babbu Natale. Da tandu, in parechji paesi, face cuncurenza à Babbu Natale, dendu rigali à i zitelli bravi. Cun ellu, ci hè un persunagiu incaricatu di dà a frusta à quelli chì sò gattivi.
Etimolugia : da u grecu "nikè" (vittoria) è "laos" (populu).
Casate : Nicoli, Nicolaï, Nicolini, , Nicorelli. In l'81, Nicolaï era à l'undecesimu rangu di e caste corse.
Nomi : Claes, Claus, Clos, Colas, Cole, Colette, Colin, Cozette, Klaasina, Klasie, Klaus, Kleiske, Klose, Kola, Kolaig, Neacail, Nicco, Niccolo, Nichol, Nichola, Nicholas, Nick, Nickie, Nicky, Niclaus, Nicol, Nicola, Nicolaas, Nicolaï, Nicolao, Nicolas, Nicolasa, Nicolau, Nicole, Nicolet, Nicoletta, Nicolette, Nicoli, Nicolin, Nicolina, Nicoline, Nicolo, Nicolò, Nicolu, Nicou, Niculaiu, Niculau, Niculetta, Niekje, Niels, Nigole, Nikki, Niklas, Niklaus, Niklavs, Nikol, Nikolaï, Nikolajs, Nikolaus, Nikolaz, Nikolia, Nikôs, Nikosch, Nikoucha, Nils, Niolò, Niss, Nisse, Nitsche, Nyk.
Paesi è cità : Russia, Bari, Andona, Sassari, Sicilia, Corfù, Amiens, Lorena, Parigi. In Corsica: Cugnoculi Muntichji, Arrù, Guagnu, Curà, Felicetu, Tuminu, Santu Niculaiu di Moriani, Porri, Castifau, Livia, Pitrettu Bicchisgià, a Sarra di Scopamena, Olmi Cappella, Auddè, a Munacia d'Auddè, Calasima.- In Corsica, u cultu di Santu Niculaiu venia à u settesimu rangu dopu à Santa Maria, San Ghjuvanni, San Petru, San Martinu, San Quilicu è San Michele. Avia 33 chjese.
Prutezzione : Niculaiu hè u santu patrone di i viaghjadori, di i marinari, di i nutari è avucati, di i marcanti di vinu, di biera, d'acqua, di i vechji figli, di e femine senza dota è di i bravi zitelli.
Arte : Pè u più, Santu Niculaiu hè riprisentatu vestutu da vescu, cù a mitria è u bastone pasturale. U so simbulu hè fattu cù trè boccie. D'altronde, in tutte e so legende si ritrova u numeru 3: 3 ufficiali rumani salvati da a morte, 3 mele in oru per salvà trè zitelle cundannate à fà a vita, 3 pezze in oru per cumprà una battelata di granu, i 3 zitelli messi in sale da un salamaghju è rinviviti, a so nutritura di tutti i ghjorni fatta di 3 grane di melangrana è 3 tazze d'acqua. Retrouvez l'émission I Santi sur Voce Nustrale  du lundi au samedi à 10h30.


Tags : Lingua corsa
Jeudi 6 Décembre 2012 à 01:51
1 ... « 50 51 52 53 54 55 56