Corse Net Infos - Pure player corse

I santi

In u 1830, dui frati carmelitani di Limoges (l'attuale capilocu di u dipartimentu di a Haute-Vienne) eranu partuti per Roma in pelegrinaggiu. Sò morti da a debulezza in l'uspidale di Lucca. Unu si chjamava Avertanu. Hè mortu u 26 ferraghju. L'altru si chjamava Arrigu. Hè mortu u 4 marzu. Dicenu chì, quandu Arrigu hè mortu, anu vistu affaccà à Avertanu chì venia à circallu per cunducelu in Paradisu.


Da tandu, Avertanu chì ghjera prete, hè citatu cum'è Santu. Arrigu, chì ùn era chè frate cunversu, ùn hè chè beatu cù u nome di Rumeu, nome chì vole dì: "Pelegrinu chì và in Roma" è chì deve a so pupularità à a pezza di Shakespeare: "Rumeu è Ghjulietta", scritta in u 1595.
Etimolugia : da u lat. medievale "romeo" (Vò in Roma, pelegrinu).
Casate : Romei.
Nomi : Romello, Roméo, Rumeu. Retrouvez l'émission I Santi sur Voce Nustrale  du lundi au samedi à 10h30.


Tags : Lingua corsa
Lundi 25 Février 2013 à 00:18

Issu Santu hè citatu pè a prima volta in u Martirologu d'Usuardu. Usuardu era un frate chì campava à u seculu IX. U rè di Francia, Carlu u Pilatu, l'avia incaricatu di scrive una lista di i santi cù a vita d'ugnunu. L'uriginale si trova à a Bibliuteca naziunale di Parigi, ma hè statu stampatu parechje volte.


Ci dice chì Mudestu era un vescu di Trevi, in Alemagna, à l'epica di l'invasione franca, è ch'ellu hè mortu l'annu 486.
Etimolugia : da u lat. "modestus" (calmu, prudente).
Nomi : Modesta, Modeste, Modestia, Modestine, Modesty, Mudesta, Mudestu. Retrouvez l'émission I Santi sur Voce Nustrale du lundi au samedi à 10h30.


Tags : Lingua corsa
Dimanche 24 Février 2013 à 01:29

Lazaru era un frate di Custantinopuli chì pinghjia figure sacre à l'epica iconoclastica quandu, da 725 à 842, sciappavanu è brusgiavanu e riprisentazioni di Diu è di i santi. Versu l'annu 830, l'Imperatore Teofilu u fece arrestà è li fece brusgià e palme di e mani. L'imperatrice Teodora u piattò, u curò è u guarì, è Lazaru riprincipiò à pinghje.


À a morte di u maritu, l'annu 842, Teodora ebbe a regenza per quattordeci anni. Fece stancià a guerra di e figure chì durava da più di un seculu. Lazaru fù incaricatu di andà in Roma à danne a nova à u papa.
Certi pretendenu chì, vultendu da Roma, u battellu si hè affundatu è Lazaru hè mortu annegatu. D'altri dicenu ch'ellu hè mortu in l'867, dopu à avè ricusatu di pregà pè u boia chì l'avia marturiatu.
Etimolugia : V. Lazaru (17 dicembre).

Policarpu hè u secondu di i martiri cunnusciuti, u primu essendu San Stefanu. Hè mortu in l'annu 155, in Smirne.
Era statu un discepulu di San Ghjuvanni l'Evangelistu è avia cunnusciutu quelli chì avianu cunnusciutu à Ghjesù. Santu Ireneu conta chì Policarpu li dicia: "Iè, l'aghju po cunnusciutu benissimu à San Ghjuvanni. Mi pare di vedelu ancu avà. Si calava accantu à noi altri zitelli, è ci ripetia e parulle di l'apostuli è quelle di Ghjesù".
Policarpu era vescu di Smirne quand'ellu fù ubbligatu di piattassi per via di e persecuzioni. Si era rifugiatu in u granaghju di una casetta, ma fù traditu da un giovanu servu torturatu da i suldati. L'anu purtatu davanti à u proconsule chì li prumettì di salvalli a vita s'ellu rinnegava a so fede.
"Facenu 86 anni ch'appartengu à u Signore, disse Policarpu, ùn mi hà fattu nisun male, è vulite ch'o u rinneghi? Mancu à pensalla!"
Allora u purtonu nantu à un legnaghju per brusgiallu vivu. Ricusò di lasciassi lià mani è pedi è si messe à pregà mentre ch'elli zingavanu focu. Ci hè vulsutu chì i suldati u difiniscanu à stilettate, chì e fiastare l'allisciavanu senza brusgiallu.
Etimolugia : da u grecu "polus" (assai) è "karpos" (fruttu).
Retrouvez l'émission I Santi sur Vo  ce Nustrale  du lundi au samedi à 10h30.



Tags : Lingua corsa
Samedi 23 Février 2013 à 00:15

A principessa Isabella avia ondeci anni di menu chè u fratellu, San Luigi, rè di Francia. Da chjuca, era digià fatta pè u celu. San Luigi hà contu chì, una mane, u camerieru avia imbucinatu a strapunta duv'ella durmia. In più bella, anu intesu una vuciuccia. Era ella chì pregava è si era lasciata ingutuppà senza avvedesine.


Isabella hà riesciutu à francassi da u matrimoniu è hà campatu in una casetta, vicinu à un cunventu ch'ella avia fattu fà pè e sore parigine di santa Chjara.
Hè morta u 22 ferraghju 1270 à l'età di 45 anni.
Etimolugia è nomi : Cf Lisabetta di u Portugallu (4 lugliu).
Paesi è cità : Parigi (12 sittembre), Longchamp (31 agostu). Retrouvez l'émission I Santi sur Voce Nustrale  du lundi au samedi à 10h30.


Tags : Lingua corsa
Vendredi 22 Février 2013 à 01:34

Petru hè natu l'annu 1007 in a cità taliana di Ravenna. Era u più chjucu d'una famiglia di povera ghjente. Pare chì a mamma abbia ricusatu di dalli à sughje. Dopu à a morte di i genitori, currò i porci d'un fratellu. Un altru fratellu, Damianu, chì l'hà lasciatu u so nome, u racoglie è u manda à a scola. Diventa cusì prufessore in Faenza è Ravenna.


À 28 anni, Petru Damianu s'hè fattu frate camaldulese è, ottu anni dopu, era l'abbate di Fonte Avellano, u cunventu Principale di l'Ordine.
U papa u vulia fà cardinale, ellu ùn vulia. Hà finitu per accettà chì quellu avia minacciatu di scumunicallu. Per sei anni, Petru fù mandatu quindi è culandi cum'è legatu puntificale, ma sempre vulia demissiunà. Un ghjornu, u papa Lisandru Secondu (1061-1073) li disse: "Scegli! O resti cardinale o, dopu à a to morte, ferai centu anni di purgatoriu". Petru sceglì u purgatoriu è riturnò in Fonte Avellano per campà in a sulitutine è per scrive.
Scrive, hà scrittu tantu è più. Ne resta più di duiecentu lettere, prediche, puesie, vite di santi, librucci è libroni. U so " Libru di Gomorra", duv'ellu cundanna u lussu è a lussuria di i preti è di i frati, cumpresi quelli di a Corte papale, hè u libru u più scabrosu chì un Santu abbia scrittu. Hè statu interdettu sinu à l'annu 1900.
Petru Damianu hè mortu in Faenza, in a nuttata da u 22 à u 23 ferraghju di l'annu 1072. Nanzu di more, avia preparatu u so epitaffiu. Ecculu:
"Sì ciò ch'o era, serai ciò ch'o sò. Ricordati di mè, ti ne pregu! Abbie pietà di e cenere di Petru chì sò quì. Prega, pianghji, è dumanda à u Signore di risparmiammi."
Etimolugia : V. Petru (29 ghjugnu) è Damianu (26 sittembre). Retrouvez l'émission I Santi sur Voce Nustrale  du lundi au samedi à 10h30.


Tags : Lingua corsa
Jeudi 21 Février 2013 à 00:24

Amata, nata in Assisi versu l'annu 1200, era a nipote di l'amica è discepula di San Francescu, quella chì creò a Cungregazione di e Povere Donne: Santa Chjara. Amata avia, à pocu pressu, sette anni di menu chè a zia. Era di l'Offreducci d'Assisi, una famiglia di sgiò. Ùn li mancava nunda è facia una vita di piaceri. Un ghjornu hè andata à vede a zia à u cunventu San Damianu, è ùn hè più vultata in casa.


Sora Amata hè morta povera, versu l'annu 1252, dopu à anni è anni di privazioni è di prighere.
Etimolugia : da u lat. "amare" (tene caru).
Casate : Amati (da amatu: tenutu caru), Amadei (chì tene caru à Diu, o chì hè tenutu caru da Diu).
Nomi : Aimé, Aimée, Amadeo, Amadeu, Amadeus, Amadis, Amata, Amatu, Amédée, Amie, Amy.

Eucheriu hè natu versu l'annu 695 in Aurelianoru, l'attuale cità d'Orléans in u dipartimentu di u Loiret.
Da sette anni, Eucheriu campava felice in l'abbazia di Gemmeticu (l'attuale Jumièges, in a Senna Marittima) quandu i so paisani u volsenu cum'è vescu. L'affare ùn li cunvenia è Charles Martel fù ubligatu di minacciallu di fallu purtà in Aurelianoru per forza da i so suldati. Eureliu piense è partì.
Dopu à a famosa battaglia di Pittavi (l'attuale Poitiers), in l'annu 732, Charles Martel fece sbuttinà tutte e chjese, pigliendu soprattuttu i vasetti in oru. Dicia chì i so suldati avianu salvatu a Cristianità da l'Islam, è bisugnava à ricumpensalli. Tutti i veschi u lascionu fà, for di Eucheriu chì fù esiliatu in Cologna.
In Cologna fù ricevutu in pompa, festighjatu, è allugiatu in un bellu palazzu. Charles Martel, chì temia ch'ellu si furmessi custì un centru di resistenza à una Chjesa cum'ellu a vulia, dete ordine à u guvernatore di Liegi, di andà à pigliallu è di chjodelu in qualchì locu.
U guvernatore è Eucheriu diventonu amichi, è l'anzianu vescu d'Aurelianoru, vultatu semplice frate, passò l'ultimi anni di a so vita in l'abbazia belgica di Sarchiniu (l'attuale Saint-Trond). Hè mortu u 20 ferraghju di l'annu 738. Avia 43 anni.
Retrouvez l'émission I Santi sur Voce Nustrale  du lundi au samedi à 10h30.



Tags : Lingua corsa
Mercredi 20 Février 2013 à 00:59

Mansuetu era un vescu di Milanu, mortu dopu à l'annu 680. Altru ùn si sà. Conradu era signoru di a cità taliana di Piacenza. Un ghjornu ch'ellu era à caccia cù a moglia, Frosina, picciò focu per fà parte un cignale chì si era intanatu in un machjone. A disgrazia fù chì si alzò una ventosa furibonda è l'incendiu fece gran divasti.


Circonu u culpevule è truvonu un poveru omu chì si facia un carcu di legne minute in i cuntorni. Conradu u lasciò cundannà à morte è po, tanagliatu da u rimorsu, andò à dinunciassi prima chì a sentenza fussi eseguita.
Per pagà i diguasti fatti da u focu, u signoru di Piacenza ebbe à sacrificà tutta a so ricchezza. Diventati poveri, ellu è a moglia decisenu di cunsacrassi à u serviziu di Diu. Frosina si fece sora di Santa Chjara. Conradu si ne andò cù i Terziarii di San Francescu chì facianu i rimiti in e vicinanze di a cità.
Malgradu chì i Terziarii campessinu à meza furesta, ci eranu ammiratori chì ùn lasciavanu pace à Conradu. Allora, si ne andò in Sicilia è ci campò 36 anni, prima cum'è infirmieru à l'uspidale di Noto, dopu cum'è rimitu in un locu trà Noto è Hibla duv'ellu morse u 19 ferraghju 1351.
Etimolugia : da u germanicu "chuon" (arditu) è "rad" (cunsiglieru).
Nomi :  Conny, Conrad, Conrada, Conrade, Conradin, Conradine, Conrado, Conradu, Conrard, Conrart, Corradina, Corradino, Corrado, Curd, Curt, Keno, Koenraad, Koert, Koertsje, Kohn, Konrada, Kord, Kuno, Kunz, Kurt, Radel, Rädel, Räsch.
Prutezzione : ernie, sfundature. Retrouvez l'émission I Santi sur Voce Nustrale  du lundi au samedi à 10h30


Tags : Lingua corsa
Mardi 19 Février 2013 à 01:22

Simeone era figliolu di Cleofassu è cuginu carnale di Ghjesù. Hè statu u secondu vescu di Ghjerusalemme dopu à San Ghjacumu u Minore. Quandu, in l'annu 70, a cità hè stata occupata è distrutta da Tittu, Simeone si hè rifugiatu in Pella, cità di a Palestina aldilà di u Giurdanu, accumpagnatu da tutti i cristiani.


L'annu 107, ci fù un'altra persecuzione. Simeone fù mandatu in tribunale cum'è Cristianu, ma dinù cum'è essendu di a razza di Davide. U legatu cunsulare di a Palestina, chì u fece marturià ghjorni è ghjorni, fù stunatu di vede un vechjacone cum'è Simeone - avia tandu 120 anni - avè tamanta resistenza è tanta energia. Allora, u fece crucifissà. Facianu 43 anni ch'ellu era vescu di Ghjerusalemme.
Etimolugia : V. Simone (28 uttobre).
Paesi è cità : Moita, U Pughjolu.

Bernardina Soubirous era una zitella di Lourdes, in l'Alte Pirenee, povera, gnurante è malaticciosa. À 14 anni, l'11 ferraghju 1858, hà vistu a Madonna, vistuta di biancu, cinta turchina, cum'è nantu à e figure. Ella era cù a surella è una amica, in traccia di fassi un carcu di legne minute.
In cinque mesi, Bernardina hà vistu a Madonna diciottu volte. Un ghjornu, a Madonna l'hà dettu di fà un tufone, è ghjè nata una surgente. Da tandu, in l'acqua di issa surgente, ci cionfanu i malati.
E sore di a Carità si anu pigliatu a zitella cum'è piccula serva è l'anu amparatu à leghje. À 22 anni, hè entrata in a Cungregazione è ghjè partuta per Nevers. Ci hè stata tredeci anni, sempre malaticciosa, maltrattata da e superiore è da e cumpagne. Hè morta u 16 aprile 1879. Avia 35 anni.
Etimolugia, casate è nomi : V. Bernardu (20 agostu).
Retrouvez l'émission I Santi sur Voce Nustrale  du lundi au samedi à 10h30.



Tags : Lingua corsa
Lundi 18 Février 2013 à 02:17

Campavanu à u seculu XIII. Eranu sette omi ricchi di a cità taliana di Firenze. Si chjamavanu: Bonfiglio Monaldo, Giovanni Manetti, Benedetto dell' Antella, Bartolomeo Amidei, Gherardino Sostegni, Ricovero Uguccioni è Alessio Falconieri.


Era l'epica chì, in cità, i preti eranu suldai è tenianu pocu contu di u Vangellu. Quand'elli ebbenu da 30 à 35 anni, i sette amichi fecenu cum'è San Francescu pocu nanzu, è cum'è u marcante lionese "Pierre de Vaux": si sfecenu di e so ricchezze, decisi à campà poveri, accettendu u risicu di passà per uriginali è eretichi.

 

Ancu assai chì u cardinale di Castiglione si fece u so avucatu in Corte di Roma. In u 1234, u vescu di Firenze li dete un terrenu nantu à u monte Senariu. Custì ci fecenu e so baracche è passonu u so tempu à pregà. Per manghjà dumandavanu a limosina. A Chjesa si sfidava di issi omi ritirati da a sucietà è, in u 1249, l'ubbliconu à creà un ordine regulare. Cusì nascì a Cungregazione di i Servi di Maria per via di una devuzione particulare ch'elli avianu pè a Madonna. Ubbidienti, si fecenu preti, for di Alessio Falconieri chì volse restà frate laicu è morse assai dopu à l'altri, à l'età di 110 anni.

Retrouvez l'émission I Santi sur Voce Nustrale
du lundi au samedi à 10h30.

 



Tags : Lingua corsa
Dimanche 17 Février 2013 à 02:18

Ghjuliana campava in Nicumedia, l'attuale Izmit, in Turchia, una marina di u mare di Marmara. À l'epica di l'imperatore Massiminu, dunque trà l'annu 286 è l'annu 310, serebbi stata marturiata per avè ricusatu di maritassi. Hè stata subitu celebre in Oriente è, in Italia, à parte da u seculu quintu. E so reliquie sò state purtate in Napuli u 25 ferraghju 1207.


Etimolugia : V. Ghjuliu (12 aprile).
Paesi è cità : Roma, Parigi (21 marzu).

Elia, Geremia, Isaia, Samuele è Daniele, sò stati scapati l'annu 309, in Cesarea Marittima, cità di a Palestina. A so morte l'hà conta Eusebiu di Cesarea chì ghjera prisente.
Issu ghjornu, cinque giovani Egizziani si prisentonu à e porte di Cesarea di Palestina duv'ellu stava u guvernatore rumanu. Vultavanu da Turchia duv'elli avianu accumpagnatu, per dalli cunfortu è cunsulazione, unipochi di i so cumpatriotti cundannati à travaglià in e minere.
À e guardie, chì li dumandavanu da duv'elli venianu è duv'elli andavanu, fecenu risposte scusgite. Allora, i mandonu davanti à u guvernatore Firmilianu.
- Quale site? li dumandò quellu.
- Simu Elia, Geremia, Isaia, Samuele è Daniele, disse Elia chì parlava pè i cinque.
Firmilianu fù surpresu di sente issi nomi ch'ellu ùn cunnuscia chì mai avia lettu l'Anzianu Testamentu.
- Di duve site?
- Simu di a Ghjerusalemme suprana
Assai sapia, u guvernatore, chì, dui seculi nanzu, avia esistitu una Ghjerusalemme suprana!
- È duve hè, issa Ghjerusalemme suprana?
- Si trova - disse Elia - da e parti di l'Oriente, postu chì, à l'Oriente, si alza u sole, è chì Ghjesù hè, per noi, u sole di Ghjustizia, a luce chì splende in e tenebre.
Firmilianu, chì ùn capia nunda à issu discorsu stranu, si dumandò s'elli ùn eranu micca nimichi di Roma venuti da Levante.
- È chì fate cum'è travagliu?
- Simu Cristiani - disse Elia. U nostru travagliu hè di esse i servi di Cristu. Li avimu datu a nostra speranza è u nostru amore.
Ista volta, u guvernatore capì... è i fece scapà. Elli ùn circavanu altru. Vulianu vive in un mondu migliore mentre chì i so amichi, mandati à travaglià in e minere di Turchia, campavanu cum'è e bestie. Retrouvez l'émission I Santi sur Voce Nustrale  du lundi au samedi à 10h30.


Tags : Lingua corsa
Samedi 16 Février 2013 à 01:09
1 ... « 43 44 45 46 47 48 49 » ... 56