Corse Net Infos - Pure player corse

I santi

Patriziu hè natu in u paese gallese à a fine di u seculu quartu. U so babbone, d'urigine rumana, era prete. U so babbu era funziunariu civile è diacunu è avia un bellu casale accantu à u mare. À 16 anni, Patriziu hè statu rapitu da pirati è vendutu à un cuntatinu irlandese. Hè statu sei anni à curà i porci è po si ne hè scappatu è ghjè vultatu in casa soia.


Una notte hà sunniatu chì u Signore ne facia u so apostulu è li dumandava di cunverte l'Irlandesi vultati pagani. Allora, hà adestratu un rebulu di frati è sò partuti. L'Irlanda era guvernata da una massa di picculi rè è capipartiti. Patriziu l'hà cunvertiti è hà creatu unipochi di munasteri.
U tenianu tantu caru chì, quand'ellu hè mortu, l'anu cunsideratu cum'è u megliu di tutti i santi. Dicianu chì, quandu un Irlandese muria, era ellu chì l'accuglia à a porta di u Paradisu.
Ancu oghje, hè u Santu Patrone di l'Irlanda è dicenu chì u trifoliu hè u simbulu di u paese per via chì Patriziu l'avia sceltu cum'è simbulu di a Santissima Trinità.
Etimolugia : da u lat. "patricius" (patriziu, nobile).
Casate : Patrizi.
Nomi : Paddy, Padraic, Padraig, Padrig, Padrigez, Padruig, Pat, Patria, Patric, Patrice, Patricia, Patricio, Patrick, Patrik, Patrika, Patrikei, Patriki, Patriz, Patrizia, Patrizio, Patriziu, Patrizius, Patsy, Patty, Tricia, Trick.
Nazioni : Irlanda, Nigeria. Retrouvez l'émission I Santi sur Voce Nustrale  du lundi au samedi à 10h30.


Tags : Lingua corsa
Dimanche 17 Mars 2013 à 00:12

Benedetta successe à Santa Chjara cum'è abbatessa di San Damianu d'Assisi. Santa Chjara hè morta in u 1253, Benedetta in u 1260.n Ricurdemu chì a Cungregazione di e sore di Santa Chjara hè stata creata in u 1212 da San Francescu d'Assisi, grazia à Chjara, una zitella chì si ne era scappata da u palazzu paternu è avia raghjuntu u santu à e Purziuncule.


Benedetta era stata sette anni a prediletta di Santa Chjara, issa donna maravigliosa chì dicia chì u mondu era ben fattu è ringraziava u Signore d'avella fatta nasce.
Benedetta hà guvernatu sette anni a Cungregazione, dopu à a morte di Santa Chjara. Cum'è Santa Chjara, hà fattu di manera chì a cumunità di San Damianu d'Assisi si sparghji in tutta l'Europa.
Etimolugia : V. Benedettu (11 lugliu). Retrouvez l'émission I Santi sur Voce Nustrale  du lundi au samedi à 10h30.


Tags : Lingua corsa
Samedi 16 Mars 2013 à 00:32

Lucrezia era una Spagnola nata in una famiglia musulmana di Cordoba. Si hè fatta cristiana contru à a vuluntà di i genitori. I cristiani di Cordoba a piattavanu quandu in una casa, quandu in un'altra. L'anu trova in casa di un prete chì si chjamava Sulogiu.


Sulogiu, chì serà canunizatu, hè statu scapatu l'11 marzu 859; ella, quattru ghjorni dopu, u 15 marzu.
Etimolugia : da a casata rumana "Lucretius".
Casate : Lucrezi.
Nomi : Crezia, Loukretsia, Lucrèce, Lucrecia, Lucrecio, Lucretia, Lucretius, Lucrezia, Lucrezio, Lucreziu, Lukretia.

Luisa di Marillac hè nata in Parigi in u 1591. Era a figliola di Louis de Marillac, signoru di Ferrières, maritata à 22 anni, veduva à 34.
Un annu nanzu à a morte di u maritu, avia scuntratu à San Vincensiu chì l'avia guarita di una massa d'idee fisse è avia furtificatu a so fede. Anu travagliatu inseme 35 anni per racoglie e criature abbandunate è per succorre i stroppii, i scemi, i vechji, è i malati chì ùn avianu à nimu. Per issa opera tamanta, anu creatu a Cungregazione di e Figlie di a Carità, cungregazione diretta da Luisa sinu à a so morte à 69 anni, u 15 marzu 1660.
Etimolugia : V. Luigi (25 agostu).

Retrouvez l'émission I Santi sur Voce Nustrale du lundi au samedi à 10h30.



Tags : Lingua corsa
Vendredi 15 Mars 2013 à 01:43

Mattilda hè nata in a Vestfalia versu l'annu 880, è morta in a Sassonia u 14 marzu 968. Maritata cù l'imperatore d'Alemagna, Arrigu u Primu, dettu l'Ocellaghju, anu cinque figlioli. U più grande di i maschji, Ottone, succede à u babbu. U secondu, Arrigu, diventa duca di a Baviera. A figliola Edvige hè a mamma di Hugues Capet, rè di Francia, u primu di una dinastia chì hà regnatu da u 987 à u 1328.


Mattilda intrigava per chì a curona paterna vaghi à u secondu maschju, ma Arrigu debbe cuntentassi di a Baviera, mentre chì Ottone successe à u babbu, ebbe u regnu d'Italia in u 951, è fù, da u 962 à u 973, u primu Imperatore di u Santu Imperu.
Si pudia pensà chì Arrigu fussi ricunnuscente cù a mamma, invece, i dui fratelli si sò intesi per spusessalla di tuttu è chjudela in un cunventu.
Fù in issu cunventu chì Mattilda ebbe a grazia di Diu. À i principi, à i veschi chì cumpatianu, dicia: "Lasciate fà; soga hè u Signore chì vole cusì!".
Quandu i figlioli li resenu a libertà è a so furtuna, fece fà chjese, munasteri è uspidali. À u cunventu di Polden, ci stavanu 3000 frati. Ella si fece sora in quellu di Northausen è ci passò i cinque ultimi anni di a so vita.
Nanzu di more, à l'età di 88 anni, si fece purtà in Quedlinburgu per esse sepolta accantu à u maritu, mortu 32 anni nanzu.
Etimolugia : da u germanicu "maht" (putenza, forza) è "hild" (lutta, battaglia). U nome hè statu intruduttu in Inghilterra da i Nurmani cù Guglielmu u Cunquistadore, maritu di Mattilda di Fiandra, quella chì fece a famosa tappizzeria sposta oghje in Bayeux.
Nomi : Machthild, Mafalda, Magteld, Mahaud, Mahault, Maitilde, Maltilde, Matelda, Mathilda, Mathilde, Matilda, Mattie, Mattilda, Mattis, Matty, Maud, Maude, Maudie, Mechel, Mechte, Mechtelt, Mechthild, Mechthilde, Meckele, Mectilde, Megtilda, Mektild, Mettelde, Mettild, Metze, Telia, Tidchen, Tilda, Till, Tillie, Tilly. Retrouvez l'émission I Santi sur Voce Nustrale  du lundi au samedi à 10h30.


Tags : Lingua corsa
Jeudi 14 Mars 2013 à 00:04

Ruderigu era un Spagnolu di Cordoba, scapatu u 13 marzu di l'annu 837, cù u cumpagnu, San Salomone. Avia dui fratelli, unu catolicu, l'altru musulmanu, chì passavanu u so tempu à liticassi per via di a religione.


Un ghjornu ch'elli ne eranu venuti à e maniccie, Ruderigu prova à spiccialli. Si voltanu tramindui contru à ellu, li si cozzanu, è u lascianu cum'è mortu. U fratellu catolicu scappa, chì a pulizza di u califfu ùn burlava. U musulmanu mette à Ruderigu nantu à un catalettu è li face fà u giru di a cità pianghjendu è stritendu: "Fighjate u mio poveru fratellu tombu da un assassinu cristianu per ùn avè vulsutu rinnegà l'Islamu".
Ruderigu risuscitò è guarì. È si n'andete pè i carrughji di Cordoba, fendu sapè ch'ellu ùn era mai statu musulmanu, è chì, più chè mai, credia in Ghjesù Cristu.
U capu di a pulizza u fece arrestà è mette in prigiò duv'ellu si trova in cumpagnia di un certu Salomone chjusu per avè pruvatu di sparghje a fede cristiana. Inseme, si cunsulavanu è pregavanu.
U ghjudice i stacca è prova à cunverteli dicendu à ugnunu chì l'altru avia apostasiatu. I dui omi si ridenu d'ellu è ùn cedenu. Allora i caccia da prigiò è li taglianu u capu.
Etimolugia : da u germanicu "hrod" (gloria) è "ric" (putente).
Nomi : Broderick, Rick, Ricky, Rod, Roddie, Roddy, Rodéric, Roderich, Roderick, Rodrick, Rodrigo, Rodrigue, Rodriguez, Rorich, Rörig, Ruaidhri, Ruderigu, Rurich, Rurik, Ruy.
Litteratura : Corneille, "Le Cid" (1636), Victor Hugo "Ruy Blas". Retrouvez l'émission I Santi sur Voce Nustrale  du lundi au samedi à 10h30.


Tags : Lingua corsa
Mercredi 13 Mars 2013 à 01:40

Un San Mamilianu hè statu marturiatu in Roma à u seculu terzu ma, in Corsica, si festighjeghja à San Mamilianu di Monte Cristu, chì serebbi un arcivescu di Palerma, esiliatu cù i cumpagni in Africa, à u seculu quintu.


Da l'Africa, scappanu, passanu in Cagliari, è po si ne vanu in un'isula, à 45 chilometri da a Corsica. L'isula si chjamava Monte Giove: a battezanu Monte Cristu è ci facenu un'abbazia.
In u 1110, e salme di San Mamilianu è cumpagni sò state purtate in Civita Vechja, u portu di Roma.
In Corsica, l'abbazia di Monte Cristu era diventata, pocu à pocu, patrona di parechje chjese è terre: . l'abbazia di San Benedettu è San Zenobiu di u cavu d'Aleria, à a Petra di Verde;
. a chjesa Santa Maria di Barcaia, in Linguizzetta;
. a chjesa Santa Marione, di Corti;
. l'abbazia San Benedettu, di Merusaglia;
. l'abbazia Santa Maria di Canovaria, à u Prunu, cù e chjese di l'Ampugnani;
. u castellu è a cappella San Martinu di Lumitu, in Scata;
. a cappella San Mamilianu, in San Ghjuvanni di Moriani;
. a chjesa di San Pancraziu è l'abbazia di Santa Barbara, à u Poghju di Moriani;
. è d'altre, in Tavagna, in Casinca, è ancu in Pumonte.
Una legenda conta chì, à e Valle di Campulori, tutte e dumeniche, un frate venia da Monte Cristu à dì a messa à a cappella di Santa Cristina. Forse chì Santa Cristina dipendia da l'abbazia di Santa Barbara, chì ghjera ghjustu sopra, nantu à u Pughjulacciu.
In u 1232, l'abbazia di Monte Cristu, cù tuttu ciò ch'ella pussedia, hè stata data da u papa à u cunventu camaldulese di Pisa: San Michele in Borgu.
Etimolugia : forse sfurmazione di Massimilianu. V. Massimu (14 aprile).
Paesi : San Ghjuvanni di Moriani, Tagliu di Tavagna, a Munacia d'Orezza, a Scolca. Retrouvez l'émission I Santi sur Voce Nustrale  du lundi au samedi à 10h30.


Tags : Lingua corsa
Mardi 12 Mars 2013 à 01:47

Di Santa Rusina ùn si sà nunda. Hè unurata da u XIVesimu seculu in u paese alemanu di Venglingen, dioccesi d'Ausburgu, duv'ella hà una chjesa.


Etimolugia : V. Rosa (23 agostu).

U prete Eulogiu hè mortu in Cordoba l'11 marzu 859.

Cordoba, tandu, avia un mezu milione di abitanti è ghjera a capitale di i Musulmani di Spagna.
L'emiru ùn impedia micca à i Cristiani di cunservà a so fede è di celebrà u so cultu, ma li facia pagà impositi assai forti è li difendia di praticà u proselitisimu. Ciò chì face chì certi si cunvertianu à l'Islam.
Eulogiu, chì ricusava issa disciplina, fù messu in prigiò.
Surtitu da prigiò, fù fattu arcivescu di Toledo. Si fece torna arrestà per avè cunvertitu una giovana Musulmana è avella accettata in casa soia. À u ghjudice disse: "Serebbi statu cuntentu di fanne altrettantu cù tè". Hè statu cundannatu à esse scapatu.
Retrouvez l'émission I Santi sur Voce Nustrale  du lundi au samedi à 10h30.



Tags : Lingua corsa
Lundi 11 Mars 2013 à 00:52

Nastasgia, nata in Custantinopuli versu l'annu 500, era di famiglia nobile. Era bella cum'è un fiore è l'imperatore Ghjustinianu si ne era innamuratu. L'imperatrice Teodora si ne era avvista è ghjera ghjelosa. Per ùn dispiaceli, Nastasgia si n'andò in Alessandria duv'ella fece un munasteru.


À a morte di Teodora, Ghjustinianu manda à circalla per fanne a so sposa. Ella scappa, vestuta da omu, è si ne và in u desertu d'Egittu, à Scettè, duv'ellu ci era una cumunità di rimiti. L'abbate Daniele, chì guvernava issa cumunità, li face vede una grotta chì nisunu cunnuscia. Ci stà piatta sei mesi.
Dopu, durante dicennove anni, face a vita di i rimiti di u desertu, sempre fendusi passà per un omu. Ma a so voce ùn l'avia pussuta cambià, è l'altri rimiti a chjamavanu "Nastasgiu u castratu".
Quand'ella hè morta, avia, à pocu pressu, 67 anni. L'abbate Daniele chì avia assistitu i so ultimi ghjorni, li fece una fossa accantu à quella grotta duv'ella era stata i primi tempi. Tandu, si hè sappiutu ch'ella era una donna è ch'ella avia preferitu u serviziu di Diu à u titulu d'Imperatrice d'Oriente.
Etimolugia: da u nome grecu "Anastasius" cù listessu significatu chè Rinatu: natu una seconda volta à una vita spirituale.
Nomi: Anastaise, Anastase, Anastasia, Anastasie, Anastasiu, Anastasy, Anasthase, Nastasgia, Nastasgiu, Stacey.

U 10 marzu si festighjeghja dinù i quaranta martiri di Sebaste di Cappadoce, morti pè a so fede in l'annu 320.
Facianu parte di a dodecesima Legione, detta a Fulminante, à l'epica di Liciniu, imperatore d'Oriente (317-324). Un ghjornu d'invernu li dissenu chì, u lindumane devianu assiste à un sacrifiziu in l'onore di i dii pagani. Elli ricusonu. Allora, l'anu fattu passà a nuttata nantu à un lagu cutratu. Accantu, ci era un stabilimentu di bagni caldi per quelli chì si penterebbinu. À pentesi, ùn ci ne fù chè unu, ma un suldatu di quelli chì i curavanu si sustituì à ellu. U lindumane, quelli chì avianu resistitu à a cutrura sò stati ammazzati cù una stanga in ferru. I cadaveri, l'anu brusgiati nantu à un legnaghju. Ci ne era unu chì respirava sempre è u volsenu lascià campà cù a speranza ch'ellu rinneghi a so fede. A mamma, chì ghjera custì, è una amica, l'aiutonu à mettesi nantu à u carru chì purtava i morti à u legnaghju.
Retrouvez l'émission I Santi sur Voce Nustrale  du lundi au samedi à 10h30.



Dimanche 10 Mars 2013 à 01:50

Francesca nasce in Roma in u 1384. À l'età di 13 anni, a maritanu cù Lurenzu di i Ponziani chì, cum'è ella, facia parte di a nubiltà rumana. Campanu inseme quaranta anni, sempre d'accordu, senza mai liticassi, è anu trè figlioli, ma ùn ne campa chè unu.


Nimu si dubitava chì issa signora, chì campava cum'è tutte e signore di a cità favurite da a sorte, avia, in più, i favori di u Signore. In u giardinu di u palazzu Ponziani, Francesca avia fattu fà una grotta secreta, è ci passava ore è ore à pregà.
In più di u maritu, Francesca avia un amicone chì ùn a lasciava mai sola. Era u so anghjulu custode chì nisunu, for di ella, pudia vede, un anghjulu chì a guidava, a cunsigliava, a cunsulava.
I papa d'Avignone vultonu in Roma quand'ella avia 31 annu. Ne danu u meritu à Santa Catalina di Siena, ma certi storichi pensanu chì Santa Francesca ci era dinù per qualcosa.
In u 1425, Francesca crea l'Istituzione di e Collatine (in francese: les Oblates bénédictines). Sò sore chì campanu in casa soia ma dipendenu da un munasteru di San Benedettu.
À 52 anni, Francesca perde u maritu è si ritira à u cunventu di Tor di Specchi. Quattru anni dopu, volta à u palazzu Ponziani per curà u figliolu chì ghjera malatu è custì si ne more. Era u 9 marzu 1440. Canunizata, hè diventata a Santa Patrona di a cità di Roma.
Etimolugia : V. Francescu (4 uttobre). In u 1981, in Corsica, Francesca venia à u terzu rangu di i nomi feminili, dopu à Maria è Ghjuvanna. Era quellu di 29 donne nantu à 1000.
Prutezzione : automubilisti è veduve. Retrouvez l'émission I Santi sur Voce Nustrale  du lundi au samedi à 10h30.


Tags : Lingua corsa
Samedi 9 Mars 2013 à 00:51

Ghjuvanni hè natu à u Portugallu, in Montemoro Novo, l'8 marzu 1495. Hè mortu in Spagna, in Granada, l'8 marzu 1550. À 8 anni si ne scappa da a casa paterna per ùn vultacci più. Un ghjornu, nantu à a strada di Madrid, si vene menu è ghjè racoltu da un omu chì avia una grossa banda di pecure è una figliola sola. Per parechji anni, face u pasturellu. Era tantu astutu chì u patrone li prumette di lascialli e pecure s'ellu spusava a figliola.


Tandu, Ghjuvanni si ne và è si ingagia in l'armata di Carlu Quintu in guerra contru à i Francesi.
Cundannatu à esse impiccatu per avè lasciatu arrubà roba ch'ellu avia in cura, prega a Madonna di salvallu, è a si franca.
Scacciatu da l'armata, volta ind'u patrone pastore. Quellu era sempre decisu à maritallu cù a figliola. Allora Ghjuvanni riparte è si ne và in Ungheria à battesi contru à i Turchi.
Finita a guerra, ellu chì, sinu à tandu, era statu un libertinu, decide di campà cum'è un santu, secondu i cunsigli di Ghjesù ch'ellu avia vistu in sognu.
Volta in Spagna, si stabilisce in Granada, è si face passà per scemu. U chjudenu in un uspiziu è, per trè mesi, u frustanu à canapu crosciu. Tandu era cusì ch'elli curavanu i scemi.
Surtitu da l'uspiziu, Ghjuvanni si mette à racoglie infermi abbandunati è à cunverte prustitute. Per nutrì tutta issa ghjente, facia è vendia carchi di legna minuta.
Pian pianinu, fù tantu cunsideratu in cità chì i ricconi di Granada li fecenu fà un uspiziu pè i so malati. Cusì hè nata a Cungregazione di i Frati di San Ghjuvandiu.
Etimolugia : V. Ghjuvanni (27 dicembre).
Prutezzione : liatori di libri è persunale di l'uspidali. Retrouvez l'émission I Santi sur Voce Nustrale  du lundi au samedi à 10h30.


Tags : Lingua corsa
Vendredi 8 Mars 2013 à 02:17
1 ... « 41 42 43 44 45 46 47 » ... 56