Benedettu Labre hè natu in u 1748 in u nordu di a Francia. U babbu era agricultore, a mamma tenia una buttea in u paese d'Amettes. Avianu quindeci figlioli. Benedettu era u più grande. I genitori u vulianu fà prete cum'è dui zii. Unu l'amparava u latinu è u grecu.
À 16 anni, Lambertu prova à fassi frate. Và da un cunventu à un altru, ma a vita munastica ùn li cunvenia.
À 22 anni, di lugliu 1770, trova a so vucazione. Serà pelegrinu è mendicante, è parte per Roma. Ci stà quattru mesi, è po gira a Spagna, a Sguizzera, l'Alemagna è a Polonia. Cinque anni dopu, rivene in Roma. Era troppu malatu per riparte ma campa torna ottu anni. Di ghjornu andava da una chjesa à l'altra, di notte si rifugiava in e ruvine di u Coliseu. U mercuri santu di l'annu 1783, l'anu trovu chì ghjera in agunia. L'anu ricuveratu ma in a ghjurnata si hè mortu.
Etimolugia : V. Benedettu di Norcia (11 lugliu).
Retrouvez l'émission I Santi sur Voce Nustrale du lundi au samedi à 10h30.
Liduina era una Olandese, nata in u 1380, morta in u 1433.
Era una zitella in salute quandu, à l'età di quindeci anni, cascò pattinendu nantu à u ghjacciu. Si chjinò per qualchì ghjornu è ùn si arrizzò più, sinu à a morte à l'età di 53 anni. Da quella cascatura, tutti i malanni eranu per ella: ramassi, tumori, gangrena, nevralgie, pene in capu, è a so carne si spaffava sinu à l'ossu. È dinù, cum'è sì issi guai fisichi ùn bastessinu, fù calunniata da a ghjente, maltrattata da i soi è inghjuliata da u prete di u paese.
Quand'ella ebbe 41 annu, i magistrati di Schiedam, u paese nativu, testimunionu chì, da 7 anni, ùn avia nè manghjatu nè betu. Cuntinuvò à dighjunà torna 12 anni, mentre ch'ella suffria e canine.
Malgradu isse suffrenze, Liduina ùn si lagnava. Era cunsulata da u so anghjulu custode, da a Vergine Maria, è ancu da u Signore, chì venianu à visitalla. Omu si pò dumandà cum'è un cristianu pò pate tanti dulori, ma quale hè chì pò disciuplicà ciò ch'ella hè a grazia di Diu? Dicenu chì, quand'ella hè morta, a so persona era sana, liscia è propiu bella.
Etimolugia : da u germanicu "leut" (populu) è "win" (amicu).
Nomi : Ledwine, Lidiwine, Liduina, Lidwina, Lidwine, Wine.
Retrouvez l'émission I Santi sur Voce Nustrale du lundi au samedi à 10h30.
Ida, nata l'annu 1040, era a moglia di u conte di Bulogna chì cumandava da l'Ardenne à u mare Atlanticu. Anu avutu dui figlioli maschji: Gottifreddu di Buglione è Balduvinu Primu, chì anu participatu à a prima Cruciata in l'annu 1099 è sò stati i primi rè di u regnu francu di Ghjerusalemme.
Anu avutu cum'è ghjenneru à Arrigu Quartu, l'imperatore d'Alemagna chì ebbe à scumbatte cù u papa Gregoriu Settimu per via di l'investiture.
U 25 ghjennaghju 1077, Arrigu Quartu ghjunse à u castellu di Canossa, pruprietà di a principessa Mattilda di Toscana, per sottumettesi à u papa. È ricordemu chì, dopu à issa famosa ghjurnata, u papa è a fida Mattilda partiinu da Canossa senza pressassi, è almanacconu di sottumette a Corsica à a Santa Sede, è di mettela sottu à a tutella di Pisa.
Ida era una donna assai credente, cunsigliata da Santu Anselmu chì venia à visitalla in Bulogna o li scrivia lettere spirituale chì sò state cunservate.
I so sciali eranu di fà ornamenti pè e chjese è di pregà. Anu pretesu chì e so prighere anu participatu à u successu di a prima Cruciata.
Hè morta à l'età di 73 anni, u 13 aprile 1113, dopu à avè fattu miraculi chì anu permessu a beatificazione.
Etimolugia : da u germanicu "idis" (donna).
Nomi : Ida, Ide, Ita, Idchen, Iken, Itchen, Itte.
Retrouvez l'émission I Santi sur Voce Nustrale du lundi au samedi à 10h30.
Dans le cadre de l'émission Anniversarii :
du lundi au samedi à 12h02 et 16h02; le dimanche à 17h02.