Corse Net Infos - Pure player corse

I santi

Lambertu era statu fattu vescu di Maestricht, in Belgica, versu l'annu 670. Tandu, i Neustri (chì stavanu in un paese chì ghjè l'attuale nordu di a Francia) si battianu contru à i Burgondi (abitanti di l'attuale centru è este di a Francia). Ellu, piglia a pretesa di i Burgondi è ghjè ubligatu d'esiliassi. Rivene in Liegi in l'annu 682. Avendu dinunciatu l'adulteriu di Pippinu d'Herstal - babbu di Charles Martel - cù a surella di un certu Doddone, questu u fece assassinà. Era u 17 sittembre di l'annu 705.


Etimolugia : da u germanicu "land" (paese) è "bert", (spampillante).
Casate : Lamberti, Lambertini, Lambertoni, Lamperti, forse Berti (è derivati) è Lando.
Nomi : Lamb, Lambe, Lambert, Lamberta, Lamberte, Lamberto, Lambertu, Lambertus, Lambrecht, Lamme, Lämmle, Lampe, Lamprcht, Landbert, Lando, Lanz, Lanza, Lanzo.

Benedettu Labre hè natu in u 1748 in u nordu di a Francia. U babbu era agricultore, a mamma tenia una buttea in u paese d'Amettes. Avianu quindeci figlioli. Benedettu era u più grande. I genitori u vulianu fà prete cum'è dui zii. Unu l'amparava u latinu è u grecu.
À 16 anni, Lambertu prova à fassi frate. Và da un cunventu à un altru, ma a vita munastica ùn li cunvenia.
À 22 anni, di lugliu 1770, trova a so vucazione. Serà pelegrinu è mendicante, è parte per Roma. Ci stà quattru mesi, è po gira a Spagna, a Sguizzera, l'Alemagna è a Polonia. Cinque anni dopu, rivene in Roma. Era troppu malatu per riparte ma campa torna ottu anni. Di ghjornu andava da una chjesa à l'altra, di notte si rifugiava in e ruvine di u Coliseu. U mercuri santu di l'annu 1783, l'anu trovu chì ghjera in agunia. L'anu ricuveratu ma in a ghjurnata si hè mortu.
Etimolugia  : V. Benedettu di Norcia (11 lugliu).
Retrouvez l'émission I Santi sur Voce Nustrale  du lundi au samedi à 10h30.



Tags : Lingua corsa
Mardi 16 Avril 2013 à 02:10

San Francescu predicava in Toscana quand'ellu ghjunse in Poggibonsi, un paese tramezu à Firenze è Siena. Custì ritruvò un amicu di giuventù è di bamboscia. Forse chì u so nome era Lucciu, ma u chjamavanu Lucchesiu. Era cummerciante è facia affari. Cumprava u granu quand'ellu era à bon pattu, è u rivendia quand'ellu era scarsu.


San Francescu cunvertì à Lucchesiu è a moglia, una donna bella è intelligente chì si chjamava Bonadonna.
Tandu, u Puverellu d'Assisi venia di cumpone e regule di una cungregazione, detta di u Terzu Ordine, pè i laichi chì vulianu campà secondu u vangellu di Ghjesù Cristu. Lucchesiu è Bonadonna funu i dui primi Terziarii. Vendiinu tuttu ciò ch'elli pussedianu, for di una casa è un pezzatellu di terrenu, è camponu oramai à u serviziu di i disgraziati. Andavanu à visità i malati è li purtavanu legumi ch'elli punianu da per elli. Aspessu, a ghjente vedia passà à Lucchesiu cù un infermu à cavallu à un sumere è un altru ch'ellu purtava à camancella.
Lucchesiu era natu in u 1185, in Toscana, forse in Lucca, secondu u nome. Avia 65 anni quandu Bonadonna si ammalò. Disse à a moglia: "Ci simu tantu tenuti caru in istu mondu chì ghjè megliu à parte inseme per l'eterna patria". Sò morti à u mese d'aprile di l'annu 1250. Retrouvez l'émission I Santi sur Voce Nustrale  du lundi au samedi à 10h30.


Tags : Lingua corsa
Lundi 15 Avril 2013 à 00:23

Massimu hè un martiru rumanu unuratu da u quintu seculu cù i cumpagni Tiburziu è Valerianu. Eranu sepolti longu à a via Appia chì và da Roma à Brindisi. Sò citati in a Passione legendaria di Santa Cicilia. Altru ùn si sà.


Etimolugia : da u lat. "maximus" (u più grande).
Casate: Massimi.
Nomi : Maksim, Maksima, Maksimiane, Maksis, Massima, Massimiliana, Massimilienne, Massimilianu, Massimina, Massiminu, Massimu, Max, Maxia, Maxie, Maxim, Maxima, Maxime, Maximiano, Maximianus, Maximilian, Maximiliana, Maximiliano, Maximilien, Maximille, Maximin, Maximino, Maximo, Maximus, Miksa.

Liduina era una Olandese, nata in u 1380, morta in u 1433.
Era una zitella in salute quandu, à l'età di quindeci anni, cascò pattinendu nantu à u ghjacciu. Si chjinò per qualchì ghjornu è ùn si arrizzò più, sinu à a morte à l'età di 53 anni. Da quella cascatura, tutti i malanni eranu per ella: ramassi, tumori, gangrena, nevralgie, pene in capu, è a so carne si spaffava sinu à l'ossu. È dinù, cum'è sì issi guai fisichi ùn bastessinu, fù calunniata da a ghjente, maltrattata da i soi è inghjuliata da u prete di u paese.
Quand'ella ebbe 41 annu, i magistrati di Schiedam, u paese nativu, testimunionu chì, da 7 anni, ùn avia nè manghjatu nè betu. Cuntinuvò à dighjunà torna 12 anni, mentre ch'ella suffria e canine.
Malgradu isse suffrenze, Liduina ùn si lagnava. Era cunsulata da u so anghjulu custode, da a Vergine Maria, è ancu da u Signore, chì venianu à visitalla. Omu si pò dumandà cum'è un cristianu pò pate tanti dulori, ma quale hè chì pò disciuplicà ciò ch'ella hè a grazia di Diu? Dicenu chì, quand'ella hè morta, a so persona era sana, liscia è propiu bella.
Etimolugia : da u germanicu "leut" (populu) è "win" (amicu).
Nomi : Ledwine, Lidiwine, Liduina, Lidwina, Lidwine, Wine.
Retrouvez l'émission I Santi sur Voce Nustrale  du lundi au samedi à 10h30.



Tags : Lingua corsa
Dimanche 14 Avril 2013 à 00:17

Martinu Primu, papa, natu in l'Ombria, in a cità di Todi, hè mortu in Crimea l'annu 653. Quand'ellu hè statu fattu papa, l'annu 649, cundannò e teurie di l'imperatore bizantinu Custanziu Secondu, è di i so teologhi, nantu à l'incarnazione di u Verbu. Custanziu u fece arrestà è purtà in Custantinopuli duv'ellu hè ghjuntu mezu mortu da tantu ch'ellu era statu maltrattatu da i guardiani.


In prigiò, scrisse: "Da 47 ghjorni, ùn mi anu ancu datu appena d'acqua per lavammi. Zucculeghju da u freddu. Sò indebulitu da un sciuglimentu di corpu. Rendu tuttu ciò ch'o manghju. Ma Diu vede tuttu è mi cunfideghju à ellu".
Ghjudicatu da i teologhi è funziunarii di l'imperatore, fù esiliatu in Crimea duv'ellu morse.
Etimolugia : Martinu vene da u nome di u diu Marte, cù u significatu: "picculu Marte".
Casate : De Martini, Demartini, Martinaggi, Martinelli, Martinenghi, Martinetti, Martini, Martinucci.
Nomi : Maartina, Machin, Marcin, Màrtainn, Märtel, Marten, Märten, Marti, Märti, Martie, Martina, Martinho, Martinian, Martiniana, Martiniano, Martinianus, Martinien, Martinienne, Martinka, Martino, Martinu, Martinus, Martjin, Martl, Marton, Martsen, Marty, Martyn, Matten, Mertens, Mirtel, Tien, Tienis, Tiens, Tinie, Tinus.

Ida, nata l'annu 1040, era a moglia di u conte di Bulogna chì cumandava da l'Ardenne à u mare Atlanticu. Anu avutu dui figlioli maschji: Gottifreddu di Buglione è Balduvinu Primu, chì anu participatu à a prima Cruciata in l'annu 1099 è sò stati i primi rè di u regnu francu di Ghjerusalemme.
Anu avutu cum'è ghjenneru à Arrigu Quartu, l'imperatore d'Alemagna chì ebbe à scumbatte cù u papa Gregoriu Settimu per via di l'investiture.
U 25 ghjennaghju 1077, Arrigu Quartu ghjunse à u castellu di Canossa, pruprietà di a principessa Mattilda di Toscana, per sottumettesi à u papa. È ricordemu chì, dopu à issa famosa ghjurnata, u papa è a fida Mattilda partiinu da Canossa senza pressassi, è almanacconu di sottumette a Corsica à a Santa Sede, è di mettela sottu à a tutella di Pisa.
Ida era una donna assai credente, cunsigliata da Santu Anselmu chì venia à visitalla in Bulogna o li scrivia lettere spirituale chì sò state cunservate.
I so sciali eranu di fà ornamenti pè e chjese è di pregà. Anu pretesu chì e so prighere anu participatu à u successu di a prima Cruciata.
Hè morta à l'età di 73 anni, u 13 aprile 1113, dopu à avè fattu miraculi chì anu permessu a beatificazione.
Etimolugia : da u germanicu "idis" (donna).
Nomi : Ida, Ide, Ita, Idchen, Iken, Itchen, Itte.
Retrouvez l'émission I Santi sur Voce Nustrale  du lundi au samedi à 10h30.
 
Dans le cadre de l'émission Anniversarii :
du lundi au samedi à 12h02 et 16h02; le dimanche à 17h02.



Tags : Lingua corsa
Samedi 13 Avril 2013 à 02:29

Ghjuliu hè statu elettu papa in l'annu 341. Hè u primu à essesi datu issu nome. Hà luttatu contru à l'Arianisimu chì negava a pussibilità di un solu Diu in trè persone. Ariu, prete d'Alessandria, mortu cinque anni nanzu, dicia chì un Diu unicu ùn pudia esse attempu Patre, Figliolu è Spiritu santu. I so discepuli eranu numerosi.


In l'annu 344, Ghjuliu Primu adunì un cunciliu à u capilocu di u paese bulgaru, fece accettà e decisioni di u cunciliu di Nicea è a preeminenza di u vescu di Roma.
Quand'ellu hè mortu, in 352, dopu à esse statu ondeci anni papa, a fede ortodossa si era furtificata. L'Arianisimu serà abbandunatu 29 anni dopu, à u cunciliu ecumenicu di Custantinopuli.
Etimolugia : da a casata rumana "Julius" di una famiglia chì pretendia sorte de Iule, u figliolu d'Eneiu di u racontu di Virgiliu. U nome si hè spartu soprattuttu à l'epica di a Rinascita taliana cù Ghjuliu Secondu, papa da u 1503 à u 1513. In Corsica, in u 1981, venia à u quindecesimu rangu di i nomi maschili. Era quellu di dece omi nantu à mille.
Casate : Giuli, Giuliani, Ghjulj, Giuly.
Nomi : Ghjulia, Ghjuliana, Ghjulianu, Ghjulietta, Ghjuliu, Gillet, Gillette, Gillie, Giulia, Giulietta, Giulio, Gyula, Jilian, Jill, Joletta, Julchen, Jule, Jules, Juli, Julia, Juliaantje, Juliana, Juliâo, Julido, Julie, Julien, Julienne, Juliet, Julieta, Julietta, Juliette, Julina, Juline, Julio, Julius, Julle, Juluen, Juult, Ouliacha, Oulianka, Schüll, Sile, Sileas, Youli, Youliane.
Paesi è cità : Volterra. In Corsica: San Ghjulianu di Campulori. Retrouvez l'émission I Santi sur Voce Nustrale
du lundi au samedi à 10h30.



Tags : Lingua corsa
Vendredi 12 Avril 2013 à 02:06

Stanislau hè natu in Polonia, accantu à Craccovia, l'annu 1030. Hà studiatu in a cità belgica di Liegi. A' 42 anni fù fattu vescu di Craccovia. Tandu, u rè di a Polonia era Boleslas Secondu, un principe gattivu, crudele, chì pigliava i so piacè fendu arrubà donne è furzendule. Pè u più, isse donne e pigliava in a povera ghjente ma, un ghjornu, furzò a moglia di un nobile è tandu i signori dumandonu à l'arcivescu, primatu di a Polonia, di scumunicallu. U primatu, ùn avendu u curaggiu di falla, fù Stanislau chì li ne fece a minaccia.


U rè cuntrattaccò accusendu u vescu d'avè arrubatu e terre di un certu Petru chì, cusì dicia, si ne era mortu da l'addisperu. Petru rinvivì è vense à u tribunale per testimunià chì Stanislau l'avia pagatu e terre à prezzu andente.
Stanislau fece scumunicà u rè. Quellu, malgradu l'interdettu di entre in chjesa, venia à sfidà u vescu durante l'uffizii.
U corciu Stanislau ebbe à sbribbà. Un ghjornu ch'ellu dicia a so messa in una cappella for di e porte di a cità, u rè ghjunse è li sbaffò u capu di spada. Era in u 1079.
Dicenu chì Boleslas Secondu si cunvertì è, dui anni dopu, morse frate cunversu di San Benedettu.
Oghje, Stanislau hè, cù Casimiru, u Santu Patrone di a Polonia.
Etimolugia : da u slavu "stan" (alzassi) è "slaw" (gloria).
Nomi : Aineslis, Stan, Stanek, Staning, Stanislao, Stanislas, Stanislau, Stanislaus, Stanislav, Stanzel, Stanzing, Stenz. Retrouvez l'émission I Santi sur Voce Nustrale  du lundi au samedi à 10h30.


Tags : Lingua corsa
Jeudi 11 Avril 2013 à 00:49

Micaellu, dettu di "i Sanctis", era un cunfessore mortu in u 1625. U nome Micaellu hè u listessu chè quellu di l'Arcanghjulu chì hà vintu à Satanassu: Michele.


Etimolugia, casate è nomi : V. Michele (29 sittembre). Fulbertu era un sapientone natu versu l'annu 960. In più di a teolugia, cunnuscia a fisica, l'astronumia, a medicina, a musica è a filosufia d'Aristote intrudutta in Europa da l'Arabi di Spagna. Di Fulbertu, dicianu ch'ellu era a rincarnazione di Socratu è di Platone.Avia studiatu in Remi, l'attuale cità di Reims, cù Gerbertu. Quandu, l'annu 999, Gerbertu fù fattu Papa (Silivestru Secondu), Fulbertu si ne andò in Roma cun ellu. Quattru anni è trent'ottu ghjorni dopu, u Papa morse è Fulbertu vultò in i so lochi. L'annu 1007 era elettu vescu di Chartres.
Era l'amicu è u cunsiglieru di Luigi Primu, dettu U Piu, figliolu di Ugu Capet, u fundadore di a monarchia francese. Tramindui eranu stati l'elevi di Gerbertu, in Remi.
Fulbertu fece di Chartres u primu centru culturale di a Gallia è decise a custruzzione di a famosa cattedrale dopu chì a prima fussi brusgiata in u 1021.
Hè mortu u 10 aprile 1029.
Etimolugia : da u germanicu "folc" (populu) è "bert" (spampillante).
Nomi : Fulbert, Fulberta, Fulberte, Fulbertu, Volbert, Volberte.
Retrouvez l'émission I Santi sur Voce Nustrale  du lundi au samedi à 10h30.


Tags : Lingua corsa
Mercredi 10 Avril 2013 à 00:15

Patre Valderiu era natu versu l'annu 1030 in un locu chjamatu oghje Andainville, dipartimentu di a Somme. Avia fattu u so nuviziatu in l'abbazia di Resbaci, l'attuale Rebais, in a Seine-et-Marne. A prima cosa ch'ellu fece ghjunghjendu in quellu munasteru, fù d'apre e porte à un prigiuneru. Per scusassi, disse: "U Vangellu ci ricumanda di dà à chì dumanda". È Valderiu ùn sapia di dì nò.


Dodeci anni dopu, Valderiu hè elettu abbate in l'abbazia benedittina di San Martinu, in Pontoise. I so frati u tenianu caru ma, à ellu, u cumandu ùn li piacia. Prufitta di una notte bughjosa, scappa, è si ne và in Cluny. Custì, ci era novecentu frati è, mezu à tutti, ùn era facile di metteli e mani addossu. L'anu ritrovu quantunque è fattu vultà in Pontoise.
Qualchì settimana dopu, torna à fughje è si ne và nantu à un isulottu di a Lauria, vicinu à Turone, l'attuale cità di Tours. Un pelegrinu l'hà sappiuta è l'hà detta à i frati di San Martinu chì sò venuti à circallu.
Cumu fà per campà solu è in pace cum'è un rimitu? Decide di andassine in Roma. Culà, u papa l'hà datu a so benedizzione, è po l'hà dettu: "Volta da duve tù veni". È cusì hà finitu a so vita in San Martinu di Pontoise duv'ellu hè mortu l'8 aprile di l'annu 1099.
Etimolugia : da u germanicu "waldan" (cumandà) è "her" (armata).
Nomi : Bhaltair, Galtier, Galtière, Gauthier, Gauthière, Gautier, Gualtiero, Ualtar, Valderia, Valderio, Valderiu, Walt, Walter, Waltersje, Walterus, Walther, Walthera, Waly, Walz, Wat, Welter, Wolt, Wolterdina, Wouter.
 Retrouvez l'émission I Santi sur Voce Nustrale du lundi au samedi à 10h30. 


Tags : Lingua corsa
Mardi 9 Avril 2013 à 01:39

Custanzia hè nata in u 1247. À l'età di 15 anni, in Mompellieri, a maritanu cù u rè d'Aragona, Petru u Terzu. Anu sei figlioli. Una di e figliole hè Santa Lisabetta di u Portugallu.


Custanzia avia cusì bella rinomina chì Dante l'hà messa in u so "Paradisu". A chjama "a brava Custanzia".
Quand'ella hè morta in Barcellona, l'8 aprile 1300, era veduva da quindeci anni è u figliolu regnante avia avutu l'investitura di a Corsica trè anni nanzu.
Petru u Terzu è Custanzia avianu avutu un solu maschju chì, in u 1285, avia succedutu à u babbu cù u nome di Ghjacumu Secondu. U 4 aprile 1297, u Papa Bonifaziu VIII l'avia datu a Sardegna è a Corsica.
Etimolugia : da u lat. "constans" (fidu à sè stessu).
Casate : Constantini, Costantini.
Nomi : Constance, Constancy, Constant, Constanta, Constante, Constantin, Constantina, Constantine, Constantino, Constantinu, Constanza, Costin, Custantina, Custantinu, Custanzia, Custanziu, Dina, Dine, Konstantin, Konstantsia, Konstanze, Stan, Stans. Retrouvez l'émission I Santi sur Voce Nustrale  du lundi au samedi à 10h30.


Tags : Lingua corsa
Lundi 8 Avril 2013 à 01:22

Ghjambattista hè natu u 3 aprile 1651, in Reims, in una famiglia chì ùn mancava di nunda: u babbu era magistratu. Da chjucu, i genitori avianu decisu di fallu prete. U mandanu à a scola in Reims è à u seminariu in Parigi. Avia sette fratelli è surelle. Ellu, era u più grande. I genitori morenu è deve interrompe i so studii. À 27 anni l'hè riesciuta à esse prete. Dui anni dopu hè duttore in teolugia.


In Reims, apre scole è allogia i maestri in casa soia. È ghjè cusì ch'ellu hè natu l'Istitutu di i Frati di e Scole Cristiane. Fù una rivuluzione. L'impurtante era di dà una furmazione pedagogica à i maestri è avia scrittu un libru: "Conduite des écoles chrétiennes". Pè i zitelli, Ghjambattista avia a pretensione di dà a struzzione à i poveri, mantenuti apposta in a gnurantità. I strazi ùn li manconu, persecutatu da u cardinale di Noailles, è ellu, mudestu è eroicu, li tuccò à spatriassi.
Hè mortu in Rouen u 7 aprile 1719. U so libru di u 1702, "Les devoirs d'un Chrétien envers Dieu", serà ristampatu parechje volte.
Etimolugia : V. 24 ghjugnu. Retrouvez l'émission I Santi sur Voce Nustrale  du lundi au samedi à 10h30.



Tags : Lingua corsa
Dimanche 7 Avril 2013 à 02:01
1 ... « 38 39 40 41 42 43 44 » ... 56