Iviu, natu in u 1253, mortu in u 1303, hè u più pupulare di i santi brettoni. Urdinatu prete, hà fattu quattru anni u ghjudice ecclesiasticu à u capilocu, sei anni u curatu di una piccula parochja, è po si hè ritiratu in un castellettu chì u babbu li avia lasciatu. Ci allugiava vechji è zitelli abbandunati è facia l'avucatu pè a povera ghjente.
Un terzettu latinu dice: "Sant'Iviu era brettone. Era avucatu è, creditemi puru, ùn era micca ladru".
A riputazione di ladru fatta à l'avucati ùn esistia micca chè in Brettagna. Mgre di a Foata hà scrittu:
Si trova un santu frà tutti l'avucati.
Ma in u so uffiziu cantavanu li frati:
Advocatus et non latro
Res miranda ! tutti ladri !
Unu santu si ci fù
Ma fù solu, è ùn ci hè più.
Etimolugia : da u germ. "iv" (u tassu)
Nomi : Eozen, Erwan, Iefke, Iv, Iva, Ivain, Ivar, Iven, Iver, Ivetta, Iviu, Ivka, Ivo, Ivona, Ivonne, Ivonou, Iwo, Nonna, Von, Vonne, Vonnie, Yeun, Yf, Yft, Youna, Yun, Yve, Yveline, Yves, Yvette, Yvon, Yvona, Yvonne, Yvonnick.
Paesi è cità : Rennes (S. Ivone).
Prutezzione : avucati, nutari, usceri.
Retrouvez l'émission I Santi sur Voce Nustrale du lundi au samedi à 10h30.
Servaziu hè mortu in Mastric, capilocu di u Limburgu olandese, in l'annu 384. Ci sò chì pretendenu ch'ellu era natu in l'Armenia, figliolu di Ghjudei parenti di Maria Vergine, chì si eranu spatriati.
Servaziu hè statu, un mezu seculu, vescu di a cità belgica di Tongheren.
À quelli tempi, Santu Attanasiu di Alessandria d'Egittu cumbattia l'Ariani chì negavanu a Santissima Trinità. Ellu ne fece altru è tantu in i so lochi è participò à i Cuncilii di Cologna (346) di Sardiche (l'annu dopu) è di Rimini (359). Servaziu avia cunnusciutu à Attanasiu quand'ellu fù esiliatu in Trevi chì, da Tongheren à Trevi, ùn ci hè chè una sessantina di chilometri. Da più à menu, i dui omi avianu listessa età.
Servaziu si hè trovu mischjatu à e lotte trà Magnenziu chì si era dichjaratu imperatore d'Occidente, è Custanziu, imperatore d'Oriente, nanzu chì Magnenziu si tombi, in l'annu 353, è chì Custanziu ebbi u cumandu di tuttu l'Imperu.
Quandu, versu l'annu 380, i Uni si avvicinavanu da Tongheren, Servaziu si rifugiò in Mastric cù i so Cristiani è i so libri, è morse pocu dopu in issa cità.
Retrouvez l'émission I Santi sur Voce Nustrale du lundi au samedi à 10h30.
In Monseratu, San Pancraziu hè assuciatu à a Madonna. Roma accorda indulgenze à quelli chì collanu a scala in ghjinuchjoni per ghjunghje à u reliquariu di i martiri Pancraziu, Nereu, Acchille è Domitilla.
À a Pioggiula, San Pancraziu era a festa di l'innamurati. Roccu Multedo hà dettu chì issu ghjornu u paese era una vera agenza matrimuniale.
Prutezzioni : San Pancraziu guarisce o prutegge da i rumatisimi quelli chì facenu a prucessiò, scalzi, è una candela accesa in manu. Quelli chì, tutti i ghjorni, leghjenu l'orazione di u santu, sò avertiti, trè ghjorni nanzu di more, cù trè pichji à u pede di u lettu. San Pancraziu hè u prutettore di l'animali: u ghjornu di a festa, benedianu, cum'è in u Boziu, e bande di e pecure.
Pancraziu era dinù u santu patrone di i banditi. Contanu chì Gallochju vulia tumbà un omu chì l'avia uffertu, in venneri, carne à manghjà, quand'ellu si hè ramintatu ch'ella era a nuvena di San Pancraziu, è tandu, i banditi ùn devianu fà peccati.
Usi : In San Pancraziu di Casinca, cunservanu quasi tutte l'osse di u santu, purtate, in u 1798, da Beppu Limperani, consule di Francia in Venezia.
À u Castellare, facianu una fiera à i cavalli, riputata in tutta a Corsica. A fiera esiste ancu oghje.
In Aiacciu, u 12 maghju, urganizavanu, corsu Granval, una corsa di cavalli di razza corsa. I cavalieri devianu cavalcà senza sella l'animali infrisgettati.
In Calinzana si cunserva l'usu di e purriccie. I pastori danu u latte di rigalu.
Litteratura : Maddalena Banghala Nicolai: "E nostre cappelle" in u MUNTESE (1962).
Nanzu, in Cervioni, u 12 maghju celebravanu a memoria di sora Risabetta, una Terziaria di San Francescu.
Nata in Vivariu, allevata à u cunventu di Ghisoni, era stata accolta, sempre zitella, da l'Alberti di Corti. Versu l'annu 175O, cumprò una casa in Cervioni per accoglieci giuvanotte abbandunate. A casa, tramezu à u Cunventu di Campulori è Cervioni, esiste sempre è u locu hè dettu u Monastè.
Risabetta stava ore è ore in visibiliu è avia a riputazione di fà i miraculi: guaria zoppi, stroppii, infermi è, quand'ellu piuvia, ùn si incrusciava. U vicariu generale di u vescu a purtò in Roma per falla esaminà da a Cungregazione di u Santu Uffiziu.
U vescu d'Aleria ùn a pudia pate, chì ghjera una patriotta in favore di a rivolta contru à Genuva. Pasquale Paoli debbe intervene per chì u capitulu cattedrale di Cervioni dessi l'attestazione ch'ella era una catolica fervente.
In u 1793, quandu e Cungregazioni funu interdette, Risabetta si rifugiò à u Silvarecciu duv'ella hè morta un 12 maghju.
Retrouvez l'émission I Santi sur Voce Nustrale du lundi au samedi à 10h30.
Santa Jeanne d'Arc, beatificata in u 1909, canunizata in u 1920, hè diventata a santa patrona di a Francia.
Era nata in Domrémy, l'anzianu San Remigiu, in e Vosges, in u 1412. L'8 maghju 1429 - avia 17 anni - hà aiutatu à scaccià l'Inglesi chì accampavanu à Orléans. È ghjè cusì ch'ella era festighjata l'8 maghju à Orléans, ma a festa religiosa era u 30 maghju, anniversariu di quand'ella hè stata brusgiata viva in Rouen, in u 1431. Un tribunale, cù u vescu di Beauvais cum'è presidente, l'avia dichjarata eretica è sdreia. Hè stata riabilitata 25 anni dopu, u 7 lugliu 1456.
Oghje, a seconda dumenica di maghju, u calindariu face currisponde a festa civile è a festa religiosa.
Etimolugia, casate è nomi : Cf u 27 dicembre.
Paesi è cità : Francia.
Prutezzione : armata francese.
Litteratura : Cf u libru di u duttore Angeli (di Sant'Andria di u Cotone): "Une Grande Française: Jeanne d'Orléans".
Retrouvez l'émission I Santi sur Voce Nustrale du lundi au samedi à 10h30.