Corse Net Infos - Pure player corse

I santi

Massiminu era vescu di Trevi, in Alemagna, quandu, l'annu 335, ghjunse in issa cità, cum'è esiliatu, santu Atanasiu.


Massiminu udiava è cumbattia l'Ariani. L'annu 343, u cunciliu arianu di Filippopolis, in Bulgaria, l'hà scumunicatu, ma, in Trevi, era ellu u patrone è fù arcivescu di a cità sinu à ch'ellu hè mortu, u 12 sittembre di l'annu 349.
Etimolugia, casate è nomi : Cf Massimu (14 aprile).

Gherardina di Toscana hè stata maritata per forza cù un giuvanottu bon cristianu chì, ellu dinù, vulia stassi figliu. Dopu à avè campatu inseme qualchì annu, si sò staccati. Ellu si hè fattu frate camaldulese à San Savinu di Pisa, ella, terziaria in listessa cungregazione.
Gherardina hà campatu cum'è una rimita in una cellula fora di l'abbazia. Hè morta in u 1240.
Etimolugia, casate è nomi : Cf Gherardu (3 uttobre).
Retrouvez l'émission I Santi sur Voce Nustrale  du lundi au samedi à 10h30.



Tags : Lingua corsa
Mercredi 29 Mai 2013 à 01:29

Ghjermanu hè natu versu l'annu 496 in Augustudunu, l'attuale cità di Autun, in u dipartimentu di a Saône-et-Loire.


Ghjermanu hà studiatu in Aballone, l'attuale Avalon, in u dipartimentu di l'Yonne. Hè statu parechji anni ind'un parente ch'ellu avia in Burgogna è po, à 35 anni, si hè fattu prete.
À 40 anni, l'anu datu a direzzione di l'abbazia di Sinfurianu, in a cità nativa, occupata da frati di San Basiliu. Ghjermanu, à quelli frati ùn li piacia, chì ghjera troppu severu, è si ne sò sbarazzati.
Tandu, u figliolu di Clodoveu, rè di Parigi, u si pigliò cum'è vescu. Custì hà pruvatu à amendà i figliulini di Clodoveu. Quelli eranu cristiani, ma u so istintu era salvaticu, è ùn pobbe adestralli.
Hè San Ghjermanu chì hà creatu l'abbazia San Vincensiu, diventata celebre cù u nome di Saint-Germain-des-Prés.
Hè mortu u 28 maghju di l'annu 576. Avia una ottantina d'anni.
Etimolugia : da u lat; "germanus", (di listessu sangue, di listessa razza).
Casate : Germani.
Nomi : Garmon, Germain, Germaine, German, Germana, Germano, Germanus, Germentsje, Germina, Ghjermana, Ghjermanu, Guermana, Guermane, Guermoussia, Jermen. Retrouvez l'émission I Santi sur Voce Nustrale
du lundi au samedi à 10h30.



Tags : Lingua corsa
Mardi 28 Mai 2013 à 02:59

Santu Agustinu hè l'apostulu di l'Inghilterra duv'ellu hè statu mandatu da u papa Gregoriu Magnu. Era un frate di San Benedettu. L'annu 597, di veranu, sbarcava quallà cù quattru cumpagni. Avia per missione di evangelizà i Sassoni, stabiliti in u paese 120 anni nanzu, dopu à a caduta di l'imperu rumanu.


A missione ebbe gran successu. Ettelbertu, u più putente di i rè sassoni, fù battizatu è fece una cattedrale è un munasteru in a so capitale di Canterbury. In menu di sei anni, trè viscuvati eranu creati: Canterbury, Londra è Mancester.
In Inghilterra, ùn ci era micca chè pagani. In u paese gallese, i Celti eranu cristiani è, cun elli, Agustinu hè statu sgalabatu. Quand'ellu hà cunvucatu i so veschi per fassi ricunnosce cum'è primatu è falli accettà a liturgia rumana, l'hà ricevuti à pusà, senza una cria di famigliarità. Quelli ùn volsenu stà à sente nunda è si ne sò andati.
Etimolugia, casate è nomi : Cf u 28 agostu. Retrouvez l'émission I Santi sur Voce Nustrale  du lundi au samedi à 10h30.


Tags : Lingua corsa
Lundi 27 Mai 2013 à 02:07

Filippu era di i Neri di Firenze, una famiglia chì campava in u benistà. Hè natu in u 1515. Era un zitellu intelligente, sempre alegru, amatore di puesia è di musica. À l'età di 20 anni, si ne và in Roma duv'ellu campa sinu à a morte, à 80 anni, u 26 maghju di u 1595.


In Roma, per vive, principiò per dà qualchì lezzione è scrive puesie ch'ellu vendia. A sera, in a so casa, ricevia unipochi di giovani è ridianu, ciarlavanu, cantavanu. Dopu, Filippu li cantava u Vangellu.
À 37 anni si hè fattu prete è ghjè diventatu u predicadore è cunfessore u più celebre di a capitale.
Avia pigliatu l'abitutine di dì a so messa in privatu per via chì ci truvava tantu piacè chì a celebrazione durava ore è ore. Ci si preparava ghjuchendusi cù u so misgiu, è po cullava à l'altare è entrava in visibiliu. U servente u lasciava solu è ùn vultava chè quand'ellu sentia sunà a campanella.
Filippu avia 60 anni quandu u papa li dete a vechja chjesa di San Ghjilormu. L'hà rifatta, aghjunghjenduci un pezzu per pudè pregà è cantà. Issu pezzu, u chjamavanu l'oratoriu. Hà datu u so nome à issi drami lirichi nantu à parulle religiose cù soli, cori è orchestru. Hè dinù custì chì ghjè stata creata a Cungregazione di l'Oraturiani, una adunanza di preti seculari, liberi di fà ciò chì li piacia.
Etimolugia, casate è nomi : Cf u 3 maghju.
Paesi è cità : Italia (26 maghju), Parigi (21 maghju). In Corsica: Soriu. Retrouvez l'émission I Santi sur Voce Nustrale  du lundi au samedi à 10h30.


Tags : Lingua corsa
Dimanche 26 Mai 2013 à 01:51

Suffia era nata u 13 dicembre 1779 in Joigny, piccula cità di l'attuale dipartimentu di l'Yonne. Si chjamava Madeleine-Sophie Barat. U babbu era un picculu vignaghjolu di a Burgogna.


Suffia avia un fratellu prete, più vechju chè ella di ondeci anni. Era un omu stranu. Hà educatu cumu si deve a surella, amparenduli grecu è latinu, ma ùn li permettia nisunu riposu, nisunu piacè, nisuna gioia è, per un sì o per un nò, a schjaffittava. Un ghjornu chì li uffrì un rigalu, u li spulò in faccia.
A campa, per Suffia, fù à 20 anni, di scuntrà in Parigi un ghjesuitu, Patre Varin.
Varin avia in l'idea di fà un istitutu pè e figliole di i nobili è di i ricchi burghesi. Suffia era a donna chì li ci vulia per issa realizazione.
In u 1801, in un cullegiu d'Amiens, nascia a Cungregazione di e Donne di u Sacru Core di Ghjesù. Suffia, chì avia tandu 22 anni, ne fù a direttrice.
A Cungregazione hè stata ricunnusciuta da u papa in u 1815. Trentacinque anni dopu, pussedia 65 case in Francia è fora di Francia. Maddalena Suffia era diventata una educatrice assai capace. Per l'eleve, bastava à fà u cuntrariu di ciò chì u fratellu avia fattu cun ella: lascià l'anime sbucciassi è micca tiranizalle.
Etimolugia : da u gr. "sophia" (saviezza).
Nomi : Fei, Fia, Fieke, Fiken, Fletje, Sadhbha, Sofa, Söff, Soffi, Sofia, Sofie, Sofija, Sonia, Sonja, Sonya, Sopherl, Sophia, Sophie, Sophus, Sophy, Süff, Suffia, Sufia, Zoffi, Zofia. Retrouvez l'émission I Santi sur Voce Nustrale  du lundi au samedi à 10h30.


Tags : Lingua corsa
Samedi 25 Mai 2013 à 01:25
Dunazianu è Rugazianu eranu fratelli. Campavanu in Condevincum, l'attuale cità di Nantes, dipartimentu di a Loire-Atlantique, à l'epica chì Massiminu era imperatore, dunque trà l'annu 235 è l'annu 238.
Dunazianu era Cristianu. Rugazianu si preparava à esse battizatu. Dinunziati, sò stati cunvucati davanti à u legatu di l'imperatore.
U legatu disse à Dunazianu:
- "Ùn ti cuntenti micca di ricusà u cultu di Giove è d’Appollu, ma predicheghji quellu di u Crucifissatu è cunverti ghjente".
- "Eiu vurebbi caccià tuttu u mondu da l'errore", rispose Dunazianu.
U ghjudice u mandò in prigiò è fece vene u fratellu. Li disse:
- "Cumu hè? ancu tù ti voli imbruttà cù u battezimu? Sì à tempu. Rinuncia !".
Rugazianu fece listessa risposta chè u fratellu.
U lindumane sò stati marturiati nantu à un cavallettu è scapati.
Avianu passatu tutta a nuttata à pregà è à basgiassi. Rugazianu, in a so nucentità, credia chì i basgi di u fratellu pudianu sustituì l'acqua di u battezimu.
Etimolugia : da u lat. "donatus" (datu da Diu, cuncessu da Diu).
Casate : Donati, Donatini.
Nomi : Donat, Donata, Donatella, Donatien, Donatienne, Donatio, Donato, Donatu, Donella, Donelle, Donetta, Donna, Dunata, Dunatu, Dunaziana, Dunazianu.
Paesi è cità : Nantes.
Prutezzione : tonu è inundazioni. Retrouvez l'émission I Santi sur Voce Nustrale
du lundi au samedi à 10h30.



Tags : Lingua corsa
Vendredi 24 Mai 2013 à 02:50

A' a fine di u seculu sestu, Desideriu era u vescu di Vienna in u Delfinatu, oghje in u dipartimentu di l'Isère. Tandu, u rè di l'Austrasia avia 15 anni. Chì guvernava era a mammone, a famosa Brunehaut, una donna assai licenziosa. A' a Corte, ùn ci era chè scandali è Desideriu i dinunziava.


L'annu 602, Brunehaut hà cunvucatu un cunciliu in Cabiglionu (l'attuale Chalon-sur-Saône) è hà fattu testimunià una donna, chjamata Ghjusta, chì hà pretesu esse stata furzata da Desideriu. E' Desideriu fù esiliatu.
Ghjusta essendu morta di una manera strana, Brunehaut si pigliò di paura è richjamò à Desideriu chì riprincipiò à cundannà publicamente i fatti scabrosi di a regina.
Allora, a regina hà mandatu i so suldati chì anu tombu u vescu à petrate. Era u 23 maghju di l'annu 607, in un locu chjamatu oghje Saint-Didier-sur-Chalaronne.
Sei anni dopu, u rè di a Neustria fece more à Brunehaut appesa à a coda di un cavallu.
Etimolugia : da u lat. "desideratus" (desideratu, bramatu). U nome era datu per esprime l'auguriu di salvezza spirituale o a gratitutine pè a nascita di un figliolu assai aspettatu.
Paesi è cità : Lione (11 ferraghju).
Casate : Desideri, Didier.
Nomi : Dees, Desiderata, Desideratu, Desideratus, Desideria, Desiderio, Desideriu, Desiderius, Désirat, Désiré, Désirée, Didier, Didiot, Disa, Dizier. Retrouvez l'émission I Santi sur Voce Nustrale  du lundi au samedi à 10h30.


Tags : Lingua corsa
Jeudi 23 Mai 2013 à 00:06

Secondu i Bollandisti, Ghjulia era una nobile cartaginese quandu, in l'annu 439 scalonu i Vandali. Fatta schjava, hè stata venduta à un neguziante d'urigine siriacca, chjamatu Eusebiu. Ghjulia era una serva cusì cumpiita è Eusebiu tenia tantu à ella chì, quandu, pè u so cummerciu, partì pè a Gallia, a si purtò.


U battellu fece scalu in Capicorsu, in un locu chjamatu u Prumuntoriu Sacru da i Rumani, duv'ellu ci hè oghje u paese di Nonza. Issu ghjornu, festighjavanu i dii pagani. Eusebiu participò à e ceremonie, ma Ghjulia, chì ghjera cristiana, ricusò. Allora, l'anu pigliata pè i capelli è l'anu striscinata, minenduli pugni è stafilate in faccia. È po l'anu messa nantu à una croce è l'anu lasciata more. Quand'ella spirava, una culomba, simbulu di purezza, hè surtita da a bocca di a santa.
Quessa hè a legenda conta da i Bollandisti, i cuntinuvatori di u Ghjesuitu Bollandu chì avia principiatu à scrive l'Atti di i Santi. Ma i preti dicenu chì ùn ci hè micca più bugiardu chè un Bollandistu. Allora, anu contu altrimente u martiriu di Santa Ghjulia.
Ghjulia serebbi stata una Corsa di Nonza à l'epica di Santa Divota. Fù persecutata in principiu di u seculu quartu, quandu Diuclezianu era imperatore. Cum'ella ricusava di assiste à i sacrifizii fatti in l'onore di i dii pagani, l'anu torturata. Dicenu chì l'anu tagliatu i petti è ch’elli l’anu lampati nantu à i scogli sottu à u paese. Tandu, custì, nascinu duie surgenti d'acqua miraculosa. Dopu, l'anu liata à una fica è l'anu lasciata more.
Per francalle da i Saracini, i Cristiani anu purtatu e so reliquie in l'isula di a Gorgona è po in Brescia è, da tandu, a santa hè festighjata in tutta l'Italia suprana.
U 5 agostu 1809, dunque ondeci anni nanzu à Santa Divota, Santa Ghjulia hè stata pruclamata patrona principale di a Corsica cù ritu doppiu è uttava.
À a data di u 22 maghju, u Martirologu rumanu dice: "in Corsica, Santa Ghjulia, vergine, chì ebbe a curona di a gloria cù u suppliziu di a croce".
Etimolugia è nomi : Cf u 12 aprile. In Corsica, in u 1981, Ghjulia venia à u tredecesimu rangu di i nomi feminili. Era quellu di ondeci donne nantu à mille.
Paesi è cità : Livornu. In Corsica: Nonza (tutti i trè anni, facenu festa sulenne cù una grande prucessione).
Prutezzione : E giovane mamme chì temianu chì u so latte si secchi, facianu u pelegrinaggiu scalze.

Rita era una puveretta taliana, nata in Cascia, pruvincia di Perugia, versu l'annu 1381. Dopu à a perdita di u maritu è di dui figlioli si era fatta sora. Hè morta u 22 maghju 1447.
Etimolugia è nomi : Cf Margherita Bourgeoys (12 ghjennaghju).
Prutezzione : Santa Rita hè cunsiderata cum'è l'avucata di e cause perse è a santa di l'impussibile. In parechji paesi di Corsica u so cultu hà supraniatu quellu di Santa Ghjulia.
Prutezzione : Rita a preganu pè avè figlioli.
Rita hè u diminutivu di Margherita.
Retrouvez l'émission I Santi sur Voce Nustrale du lundi au samedi à 10h30.



Tags : Lingua corsa
Mercredi 22 Mai 2013 à 00:21

U martiriu di Santa Ristituta hè statu ristabilitu da pocu da u cannonicu Ghjiseppu Alberti (Cf José ALBERTI: "Olmia et ses Martyrs", imp. de l'Indépendant, Château-Gontier 1986).


À u mese di ferraghju di l'annu 304, quarantottu Cristiani d'Abitene, in Tunisia, sò arrestati è messi in prigiò in Cartagine. In issi 48, ci hè una giovana chì appartene à una famiglia rumana. Si chjama Ristituta. Simu à l'epica di e persecuzioni di Dioclezianu. I guvernatori anu l'ordine di compie i Cristiani, ma u proconsule di Cartagine rende a libertà à i prigiuneri.
Tandu, Ristituta decide di abbandunà l'Africa. Ella è cinque cumpagni - Dominiziu, Severinu, Parteu, Partenopeu è Pargoriu - partenu è sbarcanu in Calvi. Ristituta si mette à evangelizà a Balagna.
L'annu dopu, u prefettu rumanu di a Corsica ghjunghje in Calvi è face scapà i sei ghjunghjiticci chì sò stati sepolti in un locu chjamatu Marana, accantu à u portu. Hè u 21 maghju di l'annu 305.
Dopu à l'imperatore Dioclezianu, ci fù Custantinu chì favurizò u cultu di i martiri cristiani. Allora, Balanini decidenu di dà una ricca sepultura à i sei. Facenu vene, da Carrara, una cascia in marmaru, ci mettenu l'osse di Ristituta è cumpagni, è portanu u sarcofagu in Olmia, chì si trova oghje nantu à a cumuna di Calinzana. Custì facenu una piccula chjesa.
Cù a ghjunta di i Saracini, à parte da u seculu IX, a cappella serà distrutta duie volte. Quella chì esiste ancu oghje hè di u seculu XV.
U cultu di Santa Ristituta hè restatu, malgradu tutte e ruvine chì si accumulavanu in l'isula. À u seculu XVI, u storicu Filippini hà vistu, un 21 maghju, a folla di i Calvesi parte abonore per andà in pelegrinaggiu in Olmia. U 21 maghju hè diventatu ghjornu festivu in tutta a dioccesi di Sagone è Santa Ristituta a pregavanu da u Capicorsu à Bonifaziu.
A legenda hà mudificatu a storia vera di a santa, dice prete Alberti. L'anu fatta more è marturià in l'Africa à l'epica di i Vandali. Petru Morati, in a so "Pratica Manuale", scritta in principiu di u 18esimu seculu, conta chì Ristituta era una vergine è martira di Bonifaziu; chì u so corpu hè statu messu in una cascia in marmaru abbandunata da un battellu nantu à a marina di Calvi; chì un rimitu ebbe l'avisu, in sonniu, di andà à circalla; chì, cù un carru è un paghju di boi, a pupulazione ricuperò a santa reliquia è li fece una chjesa.
U fattu stranu hè chì, cù e ruvine è e ricustruzzioni, u sarcofagu smarrì. Ognunu ne parlava ma nisunu si arricurdava di avellu vistu. Solu, un omu, u canonicu Alberti, era persuasu ch'ellu era sottu à l'altare di a cappella. Di ghjennaghju di u 1951, ottense, da u vescu, u permessu di fà un scavu, ma senza dì nunda à nimu. Sottu à l'altare, ci era una critta cù pitture à l'affrescu chì riprisentavanu u martiriu di a santa è un boia chì a scapava, è - maraviglia ! - a cascia in marmaru era custì. Fù aperta à u mese d'agostu di u 1951 in prisenza di una cummissione canonica cumposta di auturità religiose è civile è di un medicu specialistu di u scheletru umanu. Anu trovu 12 ossi femurali è ciò chì restava di l'osse di i sei martiri. Dui femurali eranu di una donna: Santa Ristituta.
Trentatrè anni dopu, u 22 agostu di u 1984, a Sacra Cungregazione di i Riti facia di Santa Ristituta a patrona celesta di Calinzana è di tutta a Balagna.
U canonicu Alberti conta chì Santa Ristituta hà fattu è face miraculi è chì, di tantu in tantu, ci hè ghjente chì sente canti chì sortenu da a chjesa viota. Retrouvez l'émission I Santi sur Voce Nustrale  du lundi au samedi à 10h30.


Tags : Lingua corsa
Mardi 21 Mai 2013 à 00:52

Carlu Dumenicu Albini hè natu u 26 nuvembre 1790, in Menton, chì tandu dipendia da a principalità di Monacu. À 24 anni, hè fattu prete è entre in a Cungregazione di l'Oblati di Maria Immaculata, creata nove anni nanzu da Mgre Mazenod pè u serviziu di e Missioni è a direzzione di i seminarii.


In u 1835, sbarca in Corsica. Hà 45 anni. Fonda u Grande Seminariu cù u Patre Guibert, u futuru arcivescu di Parigi è cardinale.
L'annu dopu si stabilisce à u cunventu di Vicu duv'ellu more u 20 maghju 1839.
Una dumanda in beatificazione hè stata fatta in u 1894 è accettata in u 1915. U "decretum validitatis" hè statu pigliatu in u 1965. Forse chì, un ghjornu, u Patre Albini serà beatificatu è cannunizatu.
Bernardinu hè natu, in Massa Marittima, l'8 settembre 1830 è hà studiatu e Sante Scritture in Siena. À 22 anni, hè entratu indì i frati Franciscani di l'Osservanza. À 24 anni, per via di a so cultura è di a so eloquenza, li anu datu per missione di predicà, è cusì fece tutta a so vita.
In Toscana, ùn predicava micca in latinu, cum'ella usava tandu, ma in a lingua di u populu, issa parlata toscana messa à a moda un seculu nanzu da Dante Alighieri è chì diventerà a lingua di tutta l'Italia.
In e so prediche, Bernardinu avia per tema maggiore: "A salvezza vene da u nome di Ghjesù" è, da per tuttu, facia scrive e trè lettere I.H.S. chì volenu dì: Ghjesù, Omu è Salvadore.
In Corsica, isse trè lettere si trovanu aspessu, incise in a petra, nant’à e facciate di e case. Ùn ci hè da stunassi, quand’omu sà chì i Franciscani di l’Osservanza anu evangelizatu u paese durante parechji seculi. Issi frati anu pupularizatu u cultu di San Bernardinu, è, in parechje famiglie davanu u nome di u santu à i so figlioli, nome chì hà datu a casata Bernardini.
San Bernardinu di Siena hè mortu frustu da e fatighe à 64 anni, in Aquila, u 20 maghju 1444, a vigilia di l'Ascensione.
Etimolugia, casate è nomi : V. Bernardu (20 agostu).
Paesi è cità : Siena, Carpi. In Corsica: Matra, U Favalellu di Boziu, Pedipartinu.
Prutezzione : Bernardinu hè u santu patrone di i ghjurnalisti è publicitarii. Retrouvez l'émission I Santi sur Voce Nustrale du lundi au samedi à 10h30.


Tags : Lingua corsa
Lundi 20 Mai 2013 à 00:12
1 ... « 34 35 36 37 38 39 40 » ... 56