Corse Net Infos - Pure player corse

I santi

Parteu serebbi un Corsu, primu vescu di a dioccesi di Mariana, marturiatu à l'epica di u regnu di Diuclesianu.
In Corsica, era, almenu, u Santu Patrone di quattru chjese:


- a cappella di Turrenu, à trè chilometri da Rutali, brusgiata da i Genuvesi;
. l'oratoriu di a bocca di a Fuata chì staccava a parochja di Muru da quella di Ziglia
-. a cappella accantu à l'antica cattedrale di a Canonica, in a piaghja di a Marana;
. è l'oratoriu, in u Ghjussani, tramezu à Pioggiula è Felicetu, nantu à a strada chì permettia à Balanini di passà in a Corsica orientale. Da custì, si vede, da una parte, Muru è quasi tutta a Balagna, da l'altra, a pieve d'Olmi Cappella. Contanu chì, in l'annu 285, San Parteu, dopu à avè datu a cunfirmazione in u Ghjussani, era cullatu nantu à a muntagna per benedì a Balagna, è a racolta, quell'annu, era stata tantu bella, chì Balanini fecenu issa chjesa. Sinu à l'annu 1935, Piuggiulaschi ci andavanu in pelegrinaggiu u luni di Pasqua. Ci vulia un'ora è mezu per ghjunghjeci. Eranu raghjunti da l'abitanti di Muru è da quelli di Felicetu. In a chjesa di Pioggiula, ci hè una pittura chì riprisenta a Madonna di u Carmine cù San Roccu è San Parteu. È, nantu à una campana, ci hè u ritrattu di San Parteu cù u so nome.
Una quinta cappella hà forse esistitu nantu à u territoriu di u Poghju d'Oletta duv'ellu ci hè un locu chjamatu San Parteu. Retrouvez l'émission I Santi sur Voce Nustrale  du lundi au samedi à 10h30.


Tags : Lingua corsa
Mercredi 27 Mars 2013 à 01:16

Lara appartenia à un gruppu di cristiani di Crimea brusgiati vivi in a so chjesa. U fattu si passò à u seculu quartu. L'ordine di piccià focu era statu datu da u rè di i Goti, di religione ariana.


Issi martiri ùn sò micca arregistrati in u Martirologu rumanu, ma sò assai unurati da i Grechi è da i Russii. Eranu vintitrè, quattordeci omi è nove donne. Lara hè a prima mintuvata frà e donne.
Etimolugia : da u grecu "Larisa" (nome di locu, forse di una antica cità di a Tessalia o di una altra di l'Asia Minore).
Nomi : Issa, Lara, Larissa, Larisse, Lavri, Lavrissa. Retrouvez l'émission I Santi sur Voce Nustrale du lundi au samedi à 10h30.


Tags : Lingua corsa
Mardi 26 Mars 2013 à 00:34

A più antica memoria di issa festa ricolla à a fine di u seculu quartu. Hè stata istituita per ramintà chì u Signore hà mandatu u figliolu, Ghjesù, nantu à ista terra, incarnatu in senu di Maria Vergine, pè a salvezza di l'omu. U Vangellu secondu San Lucca conta:


"L'anghjulu Gabriellu fù mandatu da Diu, in una cità di Galilea, detta Nazaret, à una vergine in parulla cù un omu di a casa di Davide, di nome, Ghjiseppu. A vergine si chjamava Maria.
"Essendu entratu duv'ella stava, l'anghjulu disse: "Ti salutu, o piena di grazie, u Signore hè cù tè, sie benedetta tù frà e donne".
"Ella, avendulu vistu, fù turbata da e so parulle, è si dumandava ciò ch'ellu era issu salutu.
"L'anghjulu disse: "Ùn teme o Marì. Ai trovu grazia davanti à Diu. Eccu: cuncepiscerai in u to ventre, parturiscerai di un figliolu, è u chjamerai Ghjesù.
"Serà grande, è u chjameranu figliolu di l'Altissimu, è u Signore Diu li derà u tronu di Davide, u so babbu.
"È regnerà nantu à a casa di Ghjacobbu, in eternu. U so regnu ùn averà mai fine".
Maria disse à l'Anghjulu: "Cumu quessa pò accade, postu chì omu ùn ne cunnoscu?"
È l'anghjulu rispose: "U Spiritu Santu venerà sopra à tè, è a virtù di l'Altissimu ti cuprerà di a so ombra. È cusì, ciò chì nascerà da tè, santu, serà chjamatu Figliolu di Diu".
Etimolugia Casate: Nunzi.
Nomi : Annonciade, Nonce, Noncette, Nunzia, Nunziata, Nunziu.
Paesi è cità : Toledu è Milanu (10 dicembre), Armenia (5 ghjennaghju) Siria (1u dicembre). In Corsica: Altaghjè, Bicchisgià, Carticasi, a Casabianca, a Casalta, Calcatoghju, Castirla, Chjatra, Ciamannaccia, Curbara, Corti, a Crucichja, Erbaghjolu, Fuzzà, Ficaghja, Gavignanu, l'Isulacciu di Fiumorbu, Moltifau, Muru, Ocagnanu, Ogliastru, Pancheraccia, a Penta Acquatella, Peru, e Piazzole, u Poghju d'Ampugnani, u Pratu, u Salgetu, Sermanu, Suveria, Suddacarò, a Stazzona, Urtaca, Vezzani, a Vulpaiola, Zalana, Zicavu.
Prutezzione : u 25 marzu hè a festa di i marcanti di ghjurnali è di i frisgettai. Retrouvez l'émission I Santi sur Voce Nustrale   du lundi au samedi à 10h30.


Tags : Lingua corsa
Lundi 25 Mars 2013 à 01:58

Catalina hè nata versu l'annu 1331, figliola di Santa Brigida chì a chjamava Carina. Subitu spuppata, l'anu messa in una abbazia è a ci anu lasciata sinu à quandu l'anu trovu un maritu, un omu assai devotu.


A mamma, prestu veduva, si ne era andata in Roma è ci si era stabilita definitivamente.
Catalina dinù fù prestu veduva. Avia 19 anni è avia raghjuntu a mamma in Roma pè u Ghjubileu di u 1350 quand'ellu morse u maritu. Allora si n'hè stata in Roma cù a mamma è anu campatu vintitrè anni inseme.
In Roma, numerosi eranu l'omi chì averebbinu vulsutu spusalla. Duie volte anu ancu pruvatu à rapilla. A prima volta, quand'ella andava à a chjesa di San Bastianu. Trà ella è u giuvanottu chì a seguitava, apparse un cervu, è u giovanu, chì ghjera un gran passiunatu di caccia, rinunciò à Catalina per corre daretu à u cervu. A seconda volta, andava à a chjesa di San Lurenzu. L'omu chì a vulia rapì ebbe un velu appiccicatu nantu à a faccia è, per paura di sbagliassi, chì accantu à Catalina ci era una vechja, scappò.
In u 1372, Catalina è a mamma andetenu in pelegrinaggiu in Terra santa. À u ritornu, Brigida morse. Catalina accumpagnò a salma in Svezia.
Dopu à un novu seghjornu in Roma per sullicità a canunizazione di a mamma, Catalina vultò à u paese nativu. Fù abbatessa di Valdstena, un munasteru di sore di San Salvadore, cungregazione creata da Santa Brigida.
Catalina avia tandu 48 anni. Hè morta l'annu dopu, u 24 marzu 1381.
Etimolugia è nomi : V. Catalina di Siena (29 aprile).
Prutezzione : i sconci. Retrouvez l'émission I Santi sur Voce Nustrale
du lundi au samedi à 10h30.



Tags : Lingua corsa
Dimanche 24 Mars 2013 à 00:41

Vitturianu era un guvernatore di Cartagine, in Tunisia. Hè statu marturiatu versu l'annu 484, à l'epica di e grande persecuzioni urganizate in l'Africa di u Nordu da Unericcu, rè di i Vandali. Unericcu l'avia dettu di cunvertesi à l'Arianisimu è di imprigiunà i cristiani catolichi. Vitturianu avia rispostu:


"Ùn ci serebbi altra vita chè quella chè no cunnuscimu nantu à ista terra, chì resterebbi quantunque fidu à Cristu, à Cristu chì m'hà fattu tantu favori. Ma eiu, credu à a vita eterna ch'ellu ci hà prumessu. Ricusu d'eseguì i to ordini, ancu s'avissi da more in u focu o da e bestie."
Allora, Unericcu u fece marturià è tumbà.
Etimolugia : V. Vittoriu (21 lugliu).

Turibiu era un Spagnolu natu in Maiorca in u 1538. Avia 43 anni quandu u rè Filippu Secondu u mandò cum'è arcivescu in Lima, a capitale di u Perù.
Quallà, i ghjunghjiticci eranu ghjentaccia. L'Indiani ch'elli facianu travaglià à e minere per circà l'oru, eranu cunsiderati cum'è animali.
A dioccesi di Turibiu era immensa. Quand'ellu ghjunse, messe sette anni per fanne u giru in trè visite. Cristianizava, battizava, ma circava dinù di rende a so dignità à l'Indiani, ubligandu i so preti à falli a scola. L'affare ùn fù facile chì quelli chì avianu u cumandu ùn avianu chè disprezzu pè i nativi, ma ellu, paziente, curaggiosu, inchjuccutu è malignu, multiplicò i preti creendu, in Lima, u primu seminariu di l'America suttana.
Dopu à 25 anni d'apustulatu, si ammalò. Era in a cità di Santa. Dumandò à quelli chì u curavanu di dilli u veru è, sapendusi persu, si preparò à more. L'anu chjusu l'ochji u 23 marzu 1606.
Etimolugia : ?
Nomi : Turibe, Turibio, Turibiu.
Retrouvez l'émission I Santi sur Voce Nustrale  du lundi au samedi à 10h30.



Tags : Lingua corsa
Samedi 23 Mars 2013 à 02:28

Lia deve esse stata cum'è Santa Marcella, Santa Melania, è d'altre, una di isse signore rumane discepule di San Ghjilormu chì li spiegava a Santa Scrittura. Veduva, s'hè fatta sora, è ghjè diventata a superiora di un munasteru duv'ella hè morta versu l'annu 383.


D'ella, ùn si sà altru chè ciò ch'ellu hà scrittu San Ghjilormu à Santa Marcella, da Bettelemme. Secondu a so lettera serebbi morta attempu à un omu di gattiva vita. Dice:
"Quale luderà a beata Lia secondu u so meritu? Avia rinunciatu à fassi bella, avia abbandunatu e perle spampillante è e ricche visture per copresi d'un saccu. Ella chì cumandava, avia decisu d'ubbidì è campava in un catagnone, cù poca mubiglia, passendu e so nuttate à pregà, cù a speranza d'avenne a ricumpensa in celu.
"Quassù, duv'ella hè avà, in senu d'Abramu, vede u nostru consule chì nanzu cullava à u Campidoliu vestutu di porpura tramezu à l'applausi, u vede cupertu d'una vistura di vituperiu, dumandendu, senza ottenela, una goccia d'acqua per cacciassi a sete. Ch'ella grachji puru a sfacciata di a moglia, chì pretende ch'ellu hè in celu. Innò, hè difora, ciunfatu in e tenebre. Allora chì Lia, chì volse fassi passà per scema, hè in casa di u Padre Eternu, à u fistinu di l'Anghjulu.
"L'ochji imbucciati da e lagrime, vi ne pregu, rinunciemu à i piaceri sensuali, campemu in l'abnegazione postu chì u corpu serà polvera, è ne serà altrettantu di u restu."
Etimolugia : da l'ebraicu "lé'ah" (vacca salvatica).
Nomi : Léa, Lia, Liah, Lrah. Retrouvez l'émission I Santi sur Voce Nustrale  du lundi au samedi à 10h30.


Tags : Lingua corsa
Vendredi 22 Mars 2013 à 01:17

L'Alemana Clemenzia di Hohembergu era una santa donna maritata cù u conte di Spanheim. Quand'ella hè restata veduva, si hè fatta sora di San Benedettu. Hè morta in Trevi, u 21 marzu di l'annu 1176.


Etimolugia: V. Clemente (23 nuvembre). Niculaiu, natu in u 1417, mortu in u 1487, era un pruprietariu sguizzeru, maritatu è babbu di dece figlioli, riprisentante di u so cantone à l'assemblea federale.
À l'età di 50 anni, hà abbandunatu i so lochi, a so famiglia, è si hè fattu rimitu. Da qualchì tempu, passava e so nuttate à pregà è avia intesu a chjama di u Signore chì li dicia di ritirassi nantu à una muntagna. Custì, ci stete vinti anni, raghjuntu da a moglia è da i figlioli.
Ci sò chì pretendenu chì, senza ellu, a Sguizzera, cum'ella hè oghje, ùn esisterebbi micca. In u 1471, avia permessu, cù i so cunsigli, a disfatta di Carlu u Temerariu, duca di Burgogna, chì vulia impatrunissi di u paese è, dece anni dopu, impedì u so cantone, l'Untervaldu, di staccassi da quelli di Lucerna è Zurigu, ciò chì serebbi stata a fine di a Cunfederazione Elvetica.
Etimolugia, casate è nomi : cf u 6 dicembre.
Retrouvez l'émission I Santi sur Voce Nustrale  du lundi au samedi à 10h30.


Tags : Lingua corsa
Jeudi 21 Mars 2013 à 02:07

Eribertu era un rimitu inglese chì campava nantu à un isulottu di u lagu di u Cumberland. Era statu discepulu di u celebre San Cuttibertu è ghjeranu restati amichi. Tandu, Cuttibertu dinù campava cum'è un rimitu nantu à un isulottu. Tutti l'anni, Eribertu andava à truvallu, è si passavanu qualchì ghjornu inseme.


L'annu 687, allora chì Eribertu era cusì cuntentu di avè ritrovu u so amicu, Cuttibertu li disse: "O Eribè! s'è tù ai qualcosa à dumandammi, dilla, chì, mai più, ci scuntreremu nantu à ista terra. Diu m'hà fattu sapè chì prestu moreraghju".
Eribertu si hè messu à pianghje: "O Cuttibè! ti ne pregu, portami in celu cù tè. Senza tè serebbi u più disgraziatu di i cristiani".
Cuttibertu si hè indinuchjatu è si hè messu à pregà. Una stonda dopu, si hè alzatu, è hà dettu à u so amicu: "Ùn pianghje più, u Signore hà esauditu a mio prighera".
Qualchì settimana dopu, u listessu ghjornu, à listessa ora, i dui omi cullavanu in celu.
Etimolugia : da u germanicu: "hari" (armata) è "bert" (spampillante).
Nomi : Aribert, Ariberto, Erberto, Eribertu, Harbert, Heberte, Herb, Herberto, Herbie, Herbrecht, Héribert, Heriberto, Hoireabard. Retrouvez l'émission I Santi sur Voce Nustrale
du lundi au samedi à 10h30.



Tags : Lingua corsa
Mercredi 20 Mars 2013 à 02:16

Ghjiseppu era un maestru d'ascia di Nazaret, in Palestina. U Vangellu secondu San Lucca pretende ch'ellu era di a razza di Davide. Omu ghjustu è caritatosu, era in parulla cù Maria - Miriam, in ebraicu - quand'ellu si hè avvistu ch'ella era incinta. Sapendu ch'ella era un'opera di u Spiritu Santu (V. u 25 marzu), l'hà spusata. È ghjè natu Ghjesù, cunsideratu da tutti cum'è u figliolu di Ghjiseppu. L'hà d'altronde allevatu cum'è un figliolu, l'hà prisentatu à u Tempiu, u si hà purtatu in Egittu per ch'ellu ùn sia massacratu da i sbirri d'Erode. Vultati in Nazaret, u zitellu hè sempre statu ubidiente tantu versu a mamma chè versu u babbu.


Dopu, u Vangellu di San Lucca, di Ghjiseppu ùn ne parla più. Nè mancu ne parlanu l'altri Vangelli. Hè certa chì, pè a Passione, Ghjiseppu era digià mortu o sinnò Ghjesù ùn averebbi micca dettu à San Ghjuvanni di purtassi a mamma in casa è d'occupassine.
San Ghjiseppu, anu principiatu à pregallu in Oriente à u seculu quartu. In Occidente, assai più tardi. Ghjè u Papa Sistu Quartu, mortu in u 1484, chì, pè a prima volta, hà fattu mette u so nome nantu à un libru di messa. Gregoriu XV, in u 1621, hà dumandatu di pregallu in tutta a Chjesa catolica. Piu IX, in u 1870, l'hà fattu Patrone di a Chjesa Universale.
Ghjiseppu hè dunque statu utilizatu assai tardi cum'è nome di battezimu. In Ungheria, versu l'annu 1910, era u nome u più spartu. Si trova assai in Italia è in Spagna cù e forme Giuseppe è José, o cù i diminutivi Peppe è Peppito. Peppone hà assai successu in Italia per via di "Don Camillo", u libru di Giovanni Guareschi è i filmi cù Fernandel è Gino Cervi.
In Corsica, u feminile Ghjiseppa serve più chè u maschile. In l'81, era quellu di 17 donne nantu à mille, è venia à u settimu rangu.
Etimolugia : da l'ebraicu "yosef" (aghjuntu da Yahvè).
Casate : Giuseppelli, Giuseppi.
Nomi : Beppo, Coche, Fiena, Fieneke, Fifine, Fina, Fine, Finie, Ghjiseppa, Ghjiseppina, Ghjiseppinu, Ghjiseppu, Giuseppe, Giuseppina, Iosep, Jef, Jeke, Jo, Joap, Joe, Joette, Joey, Joof, Joop, Joos, José, Josée, Josef, Josefa, Joseph, Josépha, Josèphe, Joséphin, Josephina, Joséphine, Josephus, Josette, Josiane, Josie, Jossie, Josupeit, Joysiane, Jozephus, Jozie, Jozina, Jozsef, Jupp, Ossip, Pepe, Pepita, Pepito, Peppi, Peppino, Peppitto, Peppo, Peppone, Phine, Pippinu, Säbel, Seb, Sebel, Seefke, Sefa, Sefe, Seffi, Seosaimhthim, Sepp, Seppa, Sepperle, Seppu, Seseppa, Seseppu, Seva, Siene, Youssef, Youssouf.

Paesi: Bastia, Brusticu, Muratellu, Nessa.

Nazioni: Canadà, Perù, Vietnam.

Prutezzione: maestri d'ascia, bancalari, ghjurnatanti... è muribondi.

Litteratura: Peppone in "Don Camillo" di Giovanni Guareschi.

Celebrità:

Ghjiseppu Maria Casabianca, generale, 1742-1803?

Ghjiseppu Ottaviu Nobili Savelli, magistratu è storicu, 1742-1807.

Ghjiseppu Fesch, cardinale, 1763-1839.

Ghjiseppu Bonaparte, rè di Napuli è di Spagna, 1768-1844.

Ghjiseppu Arena, omu puliticu, v.1769-1801.

Ghjiseppu Bernardini, omu puliticu, V.1769-1801.

Ghjiseppu Maria Arrighi, ghjuriscunsultu, m.v.1770.

Ghjiseppu Maria Levie, generale, 1773-1812.

Ghjiseppu Antoniu Novarro, patriottu americanu, 1795-1871.

Ghjiseppu Multedo, puetu, 1810-1894.

Ghjiseppu Antomarchi (Gallochju), banditu, m.1835.

Ghjiseppu Ottavi, ghjurnalistu è cunferenzieru, 1809-1841.

Ghjiseppu Valery, armatore.

Ghjiseppu Bernardini, intendente militare è scrittore, n.1914

Ghjiseppone Quilichini, puetu è impruvisadore, m.1931.

Ghjiseppu Moretti, ritrattadore, n.1868.

Ghjiseppu Giuliani (Germain Trézel), scrittore, n.1877.

Ghjiseppu Ferracci, vicariu generale, scrittore è puetu, 1878-1962.

Ghjiseppu Lisandru Mattei, puetu, 1881-1956.

Ghjiseppu Luccioni, tenore, 1893-1970.

Ghjiseppu Bartoli, banditu, 1902-1931.

Ghjiseppu Bonavita, diplumaticu è scrittore, 1908-1971.

Ghjiseppu (José) Alberti, canonicu, 1912-1992.

Ghjiseppu Rocchesani (Joseph Pasteur), ghjurnalistu, n.1921.

Ghjiseppu Orsolini, pittore.
Retrouvez l'émission I Santi sur Voce Nustrale  du lundi au samedi à 10h30.



Tags : Lingua corsa
Mardi 19 Mars 2013 à 02:30

Ista festa hè stata istituita da u papa l'annu 1536. Contanu chì, in Savona, Riviera di Genuva, un brav'omu chì si chjamava Tugnu Botta zappava u so ortu quand'ellu hà vistu a Madonna, vistuta di biancu, curunata d'oru, nantu à un scogliu à mez'acqua. A Madonna fighjava u celu è tenia e mani aperte versu a terra. Hà dettu una parulla, una sola: "Misericordia". Era u 18 marzu. Tugnu Botta l'hà vista una seconda volta l'8 aprile.


In Corsica, a festa di a Madonna di a Misericordia hè festighjata cù pompa in Aiacciu è in Prupià.
In Aiacciu, dicenu chì, un seculu dopu à l'apparizione di Savona, un certu capitanu Ortu avia messu una statuluccia di a Madonna di a Misericordia in un nichju di una casetta ch'ellu avia à e Padule. Un ghjornu, unipochi d'omi si tazzavanu accantu à a casetta quandu a Madunnuccia dete ordine di cessà di battesi. Cusì fecenu. Allora, u capitanu fece fà una piccula cappella per alluggiacci a statua.
In u 1645, u capitanu Ortu cummandò un'altra Madunnuccia in Genuva, in marmaru ista volta. U rettore di i Ghjesuiti u persuase di mettela in a chjesa di u Cullegiu, quella ch'elli chjamanu oghje a chjesa San Teramu.
In u 1656, a Madunnuccia averebbi francatu a cità d'Aiacciu da a pesta. Allora, l'ufficiali municipali - i Magnifichi Anziani - anu cunsacratu a cità à a Madonna di a Misericordia, à perpetuità. Quattru anni dopu, u vescu facia purtà a Madunnuccia in a cattedrale.
Da tandu, u 18 marzu in Aiacciu hè festa sulenne. Ma ùn bastava per chì a Madonna di a Misericordia sia ricunnusciuta in Roma cum'è a Santa Patrona di a cità. Mgre Paulu Matteu di a Foata ne fece a dumanda chì fù accettata da a Sacra Cungregazione di i Riti u 20 aprile 1882.
In Prupià, a celebrazione di a Madonna di a Misericordia data di l'annu 1841. L'annu nanzu, u 31 maghju, una urdinanza di Luigi Filippu, rè di Francia, avia fattu di Prupià una cumuna. Nanzu, dipendia da Fuzzà è a festa patrunale era a Nunziata. Tandu, in Prupià, ùn ci era chè una piccula cappella chì appartenia à a famiglia Pandolfi. A nova chjesa, dedicata à a Madonna di a Misericordia, hè stata inaugurata u 19 sittembre 1869. Retrouvez l'émission I Santi sur Voce Nustrale  du lundi au samedi à 10h30.


Tags : Lingua corsa
Lundi 18 Mars 2013 à 00:16
1 ... « 40 41 42 43 44 45 46 » ... 56