Corse Net Infos - Pure player corse

I santi

U 7 marzu di l'annu 303, in Cartagine, unipochi di cristiani eranu lampati à e bestie è scannati. Frà elli, ci era Perpetua, chì avia un figliolu ch'ella venia di spuppà, è Felicità chì avia parturitu in prigiò trè ghjorni nanzu.


Quandu Felicità era in partu è stridava, u guardianu disse: "Chì ne serà quand'è tù serai framezu à e bestie".
- Avà sò eiu chì soffru - rispose Felicità - ma tandu Cristu suffrerà per mè.
In issu mentre, Perpetua scrivia: "Diu hà fattu chì a mio criatura ùn dumandi più à sughje è chì i petti ùn mi sentinu".
Perpetua hà lasciatu u figliolu à i soi. A criatura di Felicità hè stata aduttata da una cristiana.
U 7 marzu, in l'anfiteatru, e duie donne, è trè cumpagni, sò stati ingutuppati in una reta, è anu fattu entre una vacca di e pessime. Una stonda dopu, i spettatori dumandavanu di ùn fà più soffre e giovane mamme. Allora, e duie donne si sò basgiate è si sò lasciate scannà senza fà un muvimentu è senza anscià. U gladiatore chì pulzava à Perpetua tremava cum'è una frasca è fù a vittima chì debbe guidà a spada.
Etimolugia : V. Filice (12 ferraghju).

Paulu campava à u seculu quartu. Era un simplicione. Li dicianu chì a moglia avia un omu, ellu ùn a credia. Un ghjornu, vultendu à bon'ora da u travagliu, l'hà trovi inseme. "Occupati d'ella è di i zitelli - disse à l'omu -, per mè, mai più mi viderete". È partì. Si ne andò in u desertu à truvà u famosu Santu Antone. Quellu li disse: "À 60 anni, sì troppu vechju per fatti frate", è ùn ci fece più casu. Ma Paulu ùn si alluntanò. Quandu Antone si indinuchjava, ellu dinù si indinuchjava. Quand'ellu manghjava, o beia, ellu manghjava, o beia. È quandu Antone vituperava contru à Satanassu, ellu mughjava ancu di più.
Dopu à quindeci ghjorni di isse finzioni, Antone l'hà permessu di stassine in una grotta accantu à a soia è, durante un annu, u preparò à a vita spirituale.
Paulu ricevì tante grazie da u Signore chì diventò u rimitu u più celebre di a Tebaide duv'ellu serebbi mortu u 10 ghjennaghju di l'annu 341.
Etimolugia, casate è nomi : cf u 29 ghjugnu.
Retrouvez l'émission I Santi sur Voce Nustrale  du lundi au samedi à 10h30.



Tags : Lingua corsa
Jeudi 7 Mars 2013 à 01:35

Niculetta hè nata u 13 ghjennaghju 1381 in Corbeia (l'attuale Corbie, in u dipartimentu di a Somme) duve u babbu era maestru d'ascia. I genitori ùn eranu più giovani ma avianu pregatu à Santu Niculaiu di dalli un figliolu. È ghjera nata issa zitella, chjamata Niculetta in l'onore di Santu Niculaiu.


Quand'ella hè nata, facianu trè anni chì i catolichi eranu in bisbigliu. Ci era un papa in Roma, unu in Avignone è ancu un terzu in Pisa.
Orfana di babbu è di mamma à 18 anni, Niculetta decide di fassi sora. A li prova cù una cumunità di Bighine, cù e sore di San Benedettu, cù quelle di Santa Chjara ma, dapertuttu, trova chì ùn ci hè abbastanza disciplina. Allora si face fà una cellula mezu à i contraforti di a chjesa è ci stà trè anni. Custì campava felice, ùn fendu altru chè pregà, ma, di tantu in tantu, affaccava u diavule: "Quand'è tù stancerai di pregà - dicia Satanassu - stanceraghju di straziatti".
Un ghjornu, appariscenu San Francescu è Santa Chjara è li dumandanu di preparà una riforma pè i so cunventi di sore. Niculetta parte in Avignone è và à truvà u papa Benedettu XIII. U papa hè statu impressiunatu da issa giovana è li dà u velu è u curdone di superiore generale di tutti i cunventi ch'ella creerà, o ch'ella rifurmerà.
Quand'ella more, u 6 marzu 1447, à l'età di 66 anni, a riforma intrapresa era osservata in Francia, in Spagna, in e Fiandrie è a Savoia. Ancu oghje, sò parechje e sore di Santa Chjara chì campanu secondu e regule stabilite da Niculetta.
Etimolugia : V. Niculaiu (6 dicembre). Retrouvez l'émission I Santi sur Voce Nustrale  du lundi au samedi à 10h30.


Tags : Lingua corsa
Mercredi 6 Mars 2013 à 02:02

Casimiru hè natu u 3 uttobre 1458 in Craccovia. Era u secondu figliolu di Casimiru Secondu, rè di Polonia. Avia una bellissima educazione, chì u babbu l'avia preparatu à a carica reale, ma ellu ùn pensava chè à pregà è à soffre. A notte, cù a cumplicità di un camerieru assai fidu, durmia in terra, à u pede di u lettu, o andava à pregà davanti à e porte chjuse di a chjesa.


U babbu, chì avia fattu rè di Boemia u primu figliolu, vulia fà di Casimiru u rè di l'Ungheria guvernata tandu da Mattiasu Primu. Dendu cum'è scusa chì u populu rinnegava u so rè, u manda cù una armata per occupà u paese. Ghjuntu à a fruntiera, Casimiru si trova davanti à Mattiasu inturniatu di suldati è, per ùn fà corre u sangue, si ne volta dicendu à u babbu chì l'Ungheresi tenianu sempre à u so rè.
U babbu u chjude trè mesi in un castellu. Più bellu piacè ùn li pudia fà chì, custì, passava u so tempu à pregà.
Quand'ellu hà 21 anni, li tocca à guvernà a Polonia, mentre chì u babbu passa quattru anni in a Lituania, tandu pruvincia polonese. È guverna tantu bè chì u babbu prova à maritallu cù a figliola di l'Imperatore germanicu.
Casimiru era digià tisicu. I duttori, scelti da u babbu, li dicenu chì issu matrimoniu pudia guariscelu. Ellu risponde chì u solu rimediu à a so malatia era a prighera.-
Hè mortu à 25 anni, u 4 marzu 1484. L'anu canunizatu 36 anni dopu è, in u 1602, hè statu pruclamatu Santu Patrone di a Polonia.
Etimolugia : da u polonese "kasimierz" (paceru).
Casate :  Casimiri.
Nomi : Casimir, Casimiro, Casimiru, Casper, Cass, Cassie, Cassy, Kasimir, Kasmira.
Nazioni : Lituania, Russia.
Prutezzione: ghjuventù. Retrouvez l'émission I Santi sur Voce Nustrale  du lundi au samedi à 10h30.


Tags : Lingua corsa
Lundi 4 Mars 2013 à 00:19

Marinu era un legiunariu di a Cesarea Marittima, capilocu di a Palestina occupata da i Rumani. Era un bon suldatu, è l'avianu fattu cinturione, vene à dì ch'ellu avia u cumandu di centu fantacini


A regula vulia chì, nanzu d'occupà e so nove funzioni, devia sacrificà à i dii pagani. Ellu chì si era fattu cristianu, ricusò. U ghjudice li dete trè ore di riflessione. Isse trè ore, Marinu e passò à pregà. Dopu, cum'ellu era sempre decisu à ùn rinnegà a so fede, l'anu tagliatu u capu. Era versu l'annu 262.
Un altru Marinu, chì campava à u seculu settimu, hè festighjatu u 4 sittembre in a cità è republica di San Marinu.
Etimolugia : da u lat. "marinus" (di u mare).
Casate : Marini
Nomi : Marin, Marina, Marine, Marinetta, Marinette, Marini. Marinu. Retrouvez l'émission I Santi sur Voce Nustrale  du lundi au samedi à 10h30.


Tags : Lingua corsa
Dimanche 3 Mars 2013 à 03:17

Carlu, dettu "u Bravu", natu versu l'annu 1081, serebbi u quartu figliolu di San Knud, rè di u Danimarca. Era conte di a Fiandria è hà participatu à a prima Cruciata. In i so stati, Carlu avia impostu a "tregua di Diu", istituita un seculu nanzu da Santu Odilone, un santu chì difendia di battesi in l'Avventu, in Quaresima è in Pasqua.


Contanu chì, un ghjornu, Carlu essendu à a messa, una povera donna vense à dilli chì un suldatu l'avia arrubatu a so vacca.
- Mi ne occuperaghju passatu l'uffiziu, disse Carlu.
- Iè ma tandu - disse a donna - u suldatu serà luntanu, è quale hè chì u chjapperà?
Carlu li dete u so mantellu:
- Tè, piglialu, falatine in fondu di a chjesa è aspettami. O trovu a vacca, o ti teni u mantellu.
Ci vole à dì chì u mantellu, tuttu ricamatu d'oru, valia parechje capite di vaccine.
Dopu à a messa, Carlu dete ordini à i so ufficiali chì ritruvonu u suldatu è a vacca. È ellu, ricuperò u mantellu.
Carlu u Bravu hè statu assassinatu in una chjesa, mentre ch'ellu pregava, u 2 marzu 1127, mercuri di e Cenere, da un signoru disubidiente ch'ellu avia liticatu.
Etimolugia, casate è nomi : Cf Carlu Boromeo (4 nuvembre). Retrouvez l'émission I Santi sur Voce Nustrale  du lundi au samedi à 10h30.


Tags : Lingua corsa
Samedi 2 Mars 2013 à 01:34

Albinu hè natu versu l'annu 469. Appartenia à a tribù gallica di i Veneti (in l'attuale dipartimentu di u Morbihan, capilocu Vannes). Hè mortu u 1u marzu 529 à u capilocu di a tribù gallica di l'Andecavi (l'attuale Angers, dipartimentu di u Maine-et-Loire), duve ellu era statu vescu.


À l'epica, parechji eranu i signori chì si maritavanu cù a surella, è ancu cù a figliola. I nobili eranu scunduttati è i veschi lasciavanu fà per ùn esse tombi, o almenu per ùn pigliassi l'osse in gola. Albinu, ellu, luttava contru à issi matrimonii incestuosi è, malgradu tutte e minaccie di morte, scumunicava i sposi chì ghjeranu in issu casu. Dicia: "State à vede chì mi anu da taglià u capu. Finisceraghju ancu eiu cum'è San Ghjambattista". U risicu ci era, ma hè quantunque mortu in u so lettu à l'età di 60 anni.
Etimolugia : da u lat. "albus" (biancu). Issu nome era datu à i zitelli di pelle è capelli assai chjari. U veru "albinu" hà a pelle bianchiccia, tutti i peli bianchi, è l'ochji assai chjari.
Casate : Albini, Albano, Albanese.
Nomi : Albain, Alban, Albana, Albane, Albanu, Albe, Albin, Albinu, Aubaine, Auban.

Eudossia era una prustituta libanese di u seculu secondu. Campava à Eliopoli, l'attuale Baalbech. Un ghjornu, un frate chì si chjamava Ghjermanu, ghjunse à Eliopoli è fù allugiatu da un amicu, un omu riccu chì mantenia à Eudossia.
Ghjermanu avia una voce maravigliosa. Dopu cena, si affaccò à a finestra, è si messe à cantà, impruvisendu nantu à parulle di u Vangellu. Cantò l'infernu, a pecura sviata, è l'anime scelte da Diu per una eterna felicità.
Eudossia, da nantu à u cacciafora, stava à sente. Quand'ella andò à chjinassi, piense. U lindumane, volse sapè quale era issu cantadore è fece a cunnuscenza di Ghjermanu. Partì cun ellu à vede u vescu chì a battizò.
Un omu ghjelosu spanticò l'affare à u guvernatore rumanu chì a mandò in tribunale. U ghjudice, chì ghjera un bravu omu è campava felice cù una moglia bella è graziosa, li rese a libertà. Ma u ghjelosu fece di manera di mandalla torna in tribunale. Ista volta, u ghjudice era un omu azezu chì campava cù una moglia goffa è gattiva, è, à Eudossia, li fece taglià u capu.
Retrouvez l'émission I Santi sur Voce Nustrale du lundi au samedi à 10h30.



Tags : Lingua corsa
Vendredi 1 Mars 2013 à 03:26

Rumanu hè natu versu l'annu 400 in e muntagne di u Giura. À l'età di 35 anni, partì da u paese nativu, senza nunda, for d'un libru chì cuntava a vita di i Patri di u Desertu. Andendu à Levante, ghjunse in un locu magnificu cù belle terre è una funtana. Custì, campò solu qualch'annu, travagliendu è preghendu. Pianu pianu, ghjunsenu i discepuli, è fece un munasteru. U locu si chjamava Condadiscone. Hè diventatu l'attuale cità di Saint-Claude, dipartimentu di u Jura.


In Condadiscone, i discepuli crescianu. Allora, Rumanu fece un altru munasteru trè chilometri più in dà. U fece guvernà da u fratellu, chì si chjamava Lupicinu, è chì l'avia raghjuntu dopu à avè persu a moglia. Oghje, custì, ci hè un paese chì si chjama Saint-Lupicin, per via di Lupicinu chì ghjè statu cannunizatu ancu ellu. Rumanu hè mortu in 463, Lupicinu in 480.
Etimolugia : da u lat. "romanus" (chì stà in Roma, cità o statu).
Casate : Romanacce, Romanacci, Romanelli, Romanetti, Romani.
Nomi : Mania, Manus, Rim, Rimoussia, Romain, Romaine, Roman, Romàn, Romana, Romane, Romania, Romanie, Romanka, Romano, Romanus, Rome, Rumana, Rumanu.

Antonia, una Fiurentina sora di Sa.nta Chjara, campava à u seculu XV. Era stata maritata una prima volta à l'età di 15 anni. Veduva duie volte, si ne era andata in un cunventu di a cità nativa. Custì averebbi gosu a so pace s'ella ùn avia un figliolu chì ghjera un omacciu, è ella ne suffria

Antonia avia per direttore u famosu San Ghjuvanni di Capestranu, un Abruzzese chì a mandò in i so lochi per guvernà u cunventu di u Corpu Cristi d'Aquila. Hè in issu cunventu, ch'ella avia rifurmatu, ch'ella hè morta u 29 ferraghju di l'annu 1472

Retrouvez l'émission I Santi sur Voce Nustrale  du lundi au samedi à 10h30.



Tags : Lingua corsa
Jeudi 28 Février 2013 à 01:04
02-1927
Accade una falanga in Fornaccia, in u circondu di a bocca di Verde, tumbendu ondeci legnaghjoli taliani è fendu ferite à parechji altri.


Tags : Lingua corsa
Mercredi 27 Février 2013 à 00:14

Secondu a tradizione, Unurina fù marturiata è lampata in a Senna, mezu à l'attuale cità di Lillebonne è Harfleur, dipartimentu di a Seine-Maritime. L'anu trova è sepolta in Guerarvilla, l'attuale cità di Graville-Sainte-Honorine.


In l'876, e so reliquie sò state purtate in Confluenziu, l'attuale Conflans-Sainte-Honorine, dipartimentu di l'Yvelines, à l'aghjunghjente di a Seine è di l'Oise.
Etimolugia : da u lat. "honoratus" (unuratu, ludatu).
Nomi : Honor, Honorat, Honoratus, Honoré, Honorine, Honorius, Onorata, Onorato, Onorio, Ratus, Unurata, Unuratu.
Prutezzione : a navigazione fluviale.

Leandru era un vescu di Siviglia mortu versu l'annu 600. Era natu in Cartagene 60 anni nanzu è l'avianu fattu vescu à l'età di 39 anni.
Da un seculu, a Spagna era occupata da i Visigoti, chì ghjeranu ariani, vene à dì cristiani, ma senza addimette a Santissima Trinità, dunque a divinità di Ghjesù.
L'annu 587, u so rè, Reccared, si fece catolicu è a Spagna fù guvernata da i catolichi sinu à a ghjunta di l'Arabi, in 711.
Prima, Leandru avia participatu à l'intrecci religiosi di a famiglia reale: u babbu di Reccared era arianu, u so figliolu primu natu era catolicu è avia mandatu u vescu di Siviglia ind'è l'imperatore di Bizanziu per dumandà aiutu. U rè avia fattu tumbà u figliolu è, à Leandru, l'avia scacciatu di Spagna. In 586, u rè muria, è u so secondu figliolu, Raccared, li succedia.
A cunversione di Reccared serebbi devuta à Leandru è ghjè per quessa chì a Chjesa catolica l'hà messu nantu à l'altari.
Etimolugia : da u gr. "leandros" (omu di u so populu?).
Casate : Leandri.
Nomi : Léand, Leander, Leandra, Léandre, Leandri, Leandru.
Paesi è cità : Siviglia (13 marzu).
Retrouvez l'émission I Santi sur Voce Nustrale



Tags : Lingua corsa
Mercredi 27 Février 2013 à 00:12

Nestoriu era vescu di Maghidos, in Turchia. Sottu à u regnu di l'imperatore Deziu, da l'annu 248 à l'annu 251, numerosi eranu i cristiani chì rinnegavanu a so fede per ùn esse tombi.Temendu chì quelli di a so dioccesi ne fessinu altr'è tantu, Nestoriu li cunsigliò di fughje è di piattassi. Ellu si n'hè statu in cità, è l'anu arrestatu.


U guvernatore l'hà dettu: "Postu chè tù preferisci un omu crucifissatu à i nostri imperatori è à i nostri dii immurtali, murerai ancu tù nantu à una croce". È Nestoriu fù crucifissatu. Era l'annu 250.
Etimolugia : da u grecu "Nestôr", nome di persona.
Nomi : Nestor, Nestora, Nestoria, Nestoriu, Stora.

Purfiriu era un Grecu di Salonicchiu, natu l'annu 347, mortu in Gaza di Palestina l'annu 420.
Marcu u Diacunu hà scrittu chì Purfiriu era un rimitu chì campava in una grotta ma, per via di un tumore à u fegatu, si ne era venutu in Ghjerusalemme duv'ellu vulia more.
"L'aghju vistu pè a prima volta - dice Marcu -, andendu à u Santu Sepolcru, zimbu, magru fittu, faccia cerosa, appughjendusi nantu à un bastone per marchjà, è quasi ch'ellu ùn pudia movesi.
"Un ghjornu, Purfiriu mi hà mandatu à u so paese per ricuperà una lascita. Quandu sò vultatu, era in piena salute. Mi hà contu ch'ellu avia vistu à Ghjesù cù u ladru bravu, è Ghjesù avia cumandatu à u ladru di guarillu."
Purfiriu fù fattu prete, incaricatu di curà a Santa Croce, ma travaglichjava quantunque cum'è scarparu per fassi dui soldi.
À 49 anni, hè diventatu vescu di Gaza, una cità pagana duve i Cristiani eranu persecutati. Cù Marcu, andò à truvà l'imperatrice Eudossia per dumandalli di rompe i tempii è di fà una chjesa cristiana. Eudossia era incinta. Purfiriu li disse: "Parturiscerete d'un maschju". "S'ella accade, disse Eudossia, ùn averete à lagnavvi di mè".
L'imperatrice ebbe un maschju, mandò i so suldati per sciappà l'ottu tempii di Gaza è dete i soldi per fà una bellissima chjesa, detta da tandu: a basilica eudossiana.
Purfiriu hè mortu à 73 anni, dopu à esse statu 43 anni u vescu di Gaza è avè cunvertitu tutta a pupulazione. Retrouvez l'émission I Santi sur Voce Nustrale  du lundi au samedi à 10h30.


Tags : Lingua corsa
Mardi 26 Février 2013 à 01:46
1 ... « 42 43 44 45 46 47 48 » ... 56