Andria di Segni, natu in Anagni l'annu 1230, hè mortu in Roma in u 1302. Dopu à essesi fattu frate di San Francescu, ebbe u permessu di andà à vive in e grotte di l'Appennini, ciò chì piacì pocu à i soi chì tenianu à a vita in sucietà è à l'onori. Pensate chì, mentre ch'ellu facia u rimitu, un ziu è un nipote sò stati eletti papa, u primu: Lisandru IV (1354-1361), u secondu: Bonifaziu VIII (1294-1303). Tramindui averebbinu vulsutu fanne un cardinale, ma Andria ricusò. Purtantu ne era assai capace. Dicenu ancu ch'ellu serebbi statu un teologu famosu, à paru, o quasi, à San Tumasgiu d'Aquinu, chì avia 5 anni di più chè ellu, San Bonaventura, più vechju di 9 anni, o Duns Scot, più giovanu di 36 anni.
Andria avia à fà cù u diavule, chì u persecutava, è cù l'anime di u Purgatoriu, chì venianu à contalli i so guai. E gioie di u Paradisu l'hà cunnusciute nanzu di more chì, ore è ore, ogni ghjornu, li si paria di esseci.
Etimolugia, casate è nomi : Cf u 30 nuvembre.
Retrouvez l'émission I Santi sur Voce Nustrale du lundi au samedi à 10h30.
Ghjuvanni Bosco, un Piemuntese natu in u 1815 in Castelnuovo d'Asti, hè mortu in Turinu in u 1888.
Quandu, à 26 anni, s'hè fattu prete, hà vistu un altru prete dà una frusta sulenne à un picculu sgaiuffu. U l'hà cacciatu da e mani, l'hà ammasgiulatu è l'hà preparatu pè a prima cumunione. Era tantu affettuosu, e so lezziò eranu tantu piacente, chì d'altri zitelli volsenu amparà a duttrina cun ellu. Ebbe una vintina d'elevi, è po un centu. Allora fù ublicatu di dispone d'un casamentu. A prima scola di Don Bosco venia di nasce.
Pianu pianu, stabilimenti simili ne fece in l'altre cità d'Italia, è po in Sicilia, à u Tirolu, in Francia, in Belgica, è ancu in l'America suttana. Per occupassine hà creatu duie cungregazioni: in u 1857, quella di i Salesiani, chì hà per Santu Patrone à Francescu di Sales è, in u 1872, quella di e sore di Maria Ausiliatrice.
Etimolugia : V. Ghjuvanni (27 dicembre).
Retrouvez l'émission I Santi sur Voce Nustrale du lundi au samedi à 10h30.
Di Ghjulianu ùn si sà nunda for di una legenda.
Vultendu da viaghju, u signoru Ghjulianu entre in a camera cunghjugale per basgià a moglia. Spuntava u ghjornu. Chì vede in lettu? A moglia cù un omu. Tira a spada è taglia u capu à tramindui. È parte. Per istrada, trova a moglia chì ghjera andata à a messa è chì li conta chì, avendu ricevutu a visita di u soceru è a socera, l'avia datu u so lettu.
Addisperatu di avè tombu u babbu è a mamma, Ghjulianu parte cum'è un scemu, senza sapè duve andà. A moglia u seguita.
È viaghjanu, è viaghjanu... Un ghjornu entrenu in una furesta è sò arrestati da un fiume grossu. Facenu una capanna per elli è un picculu uspiziu pè i pelegrini è l'andacciani. Ghjulianu si face barcaiolu per chì a ghjente possi francà u fiume.
Moglia è maritu campanu cusì una trentina d'anni. Disgraziati ùn eranu, chì si tenianu caru. Ma, di tantu in tantu, Ghjulianu si ramintava a so malfatta è u rimorsu li macinava u core.
Un ghjornu, ghjunghje un vagabondu leparosu chì li dumanda di fallu passà nantu à l'altra sponda di u fiume. Sbarcandu da culandi, l'andaccianu era diventatu un anghjulu, vistutu di biancu, bellu cum'è u sole.
- "Sie in pace - li disse. Hè un pezzu chì u Signore ti hà perdunatu. Hè ellu chì mi manda per dittila. Addiu... o piuttostu à prestu."Qualchì ghjornu dopu Ghjulianu è a moglia murianu è, inseme, cullavanu in Paradisu.
Retrouvez l'émission I Santi sur Voce Nustrale du lundi au samedi à 10h30.
Anghjula Merici hè una santa taliana nata in Desenzano in u 1474, morta in Brescia in u 1540.
Orfana à sedeci anni, bella è ricca, avia decisu di cunsacrassi à l'educazione di e zitelle. Passò trentacinque anni à amparalli a duttrina cristiana è po, cinque anni nanzu di more, riescì à creà un istitutu ch'ella dedicò à Santa Orsula. Nascì cusì a prima cungregazione insegnante d'Europa.
L'Ursuline eranu sore libere, senza nisunu ingagiamentu. Nè mancu purtavanu una vestura particulare cum'è l'altre sore. Ricevianu e zitelle in i so munasteri, è andavanu dinù à fà scola in e case.
Dopu à a morte d'Anghjula Merici, a Chjesa ubligò l'Ursuline à avè una disciplina... è una vestura.
Cf S. Anghjulu, 5 maghju.
Retrouvez l'émission I Santi sur Voce Nustrale du lundi au samedi à 10h30.