Nimu si dubitava chì issa signora, chì campava cum'è tutte e signore di a cità favurite da a sorte, avia, in più, i favori di u Signore. In u giardinu di u palazzu Ponziani, Francesca avia fattu fà una grotta secreta, è ci passava ore è ore à pregà.
In più di u maritu, Francesca avia un amicone chì ùn a lasciava mai sola. Era u so anghjulu custode chì nisunu, for di ella, pudia vede, un anghjulu chì a guidava, a cunsigliava, a cunsulava.
I papa d'Avignone vultonu in Roma quand'ella avia 31 annu. Ne danu u meritu à Santa Catalina di Siena, ma certi storichi pensanu chì Santa Francesca ci era dinù per qualcosa.
In u 1425, Francesca crea l'Istituzione di e Collatine (in francese: les Oblates bénédictines). Sò sore chì campanu in casa soia ma dipendenu da un munasteru di San Benedettu.
À 52 anni, Francesca perde u maritu è si ritira à u cunventu di Tor di Specchi. Quattru anni dopu, volta à u palazzu Ponziani per curà u figliolu chì ghjera malatu è custì si ne more. Era u 9 marzu 1440. Canunizata, hè diventata a Santa Patrona di a cità di Roma.
Etimolugia : V. Francescu (4 uttobre). In u 1981, in Corsica, Francesca venia à u terzu rangu di i nomi feminili, dopu à Maria è Ghjuvanna. Era quellu di 29 donne nantu à 1000.
Prutezzione : automubilisti è veduve. Retrouvez l'émission I Santi sur Voce Nustrale du lundi au samedi à 10h30.
In più di u maritu, Francesca avia un amicone chì ùn a lasciava mai sola. Era u so anghjulu custode chì nisunu, for di ella, pudia vede, un anghjulu chì a guidava, a cunsigliava, a cunsulava.
I papa d'Avignone vultonu in Roma quand'ella avia 31 annu. Ne danu u meritu à Santa Catalina di Siena, ma certi storichi pensanu chì Santa Francesca ci era dinù per qualcosa.
In u 1425, Francesca crea l'Istituzione di e Collatine (in francese: les Oblates bénédictines). Sò sore chì campanu in casa soia ma dipendenu da un munasteru di San Benedettu.
À 52 anni, Francesca perde u maritu è si ritira à u cunventu di Tor di Specchi. Quattru anni dopu, volta à u palazzu Ponziani per curà u figliolu chì ghjera malatu è custì si ne more. Era u 9 marzu 1440. Canunizata, hè diventata a Santa Patrona di a cità di Roma.
Etimolugia : V. Francescu (4 uttobre). In u 1981, in Corsica, Francesca venia à u terzu rangu di i nomi feminili, dopu à Maria è Ghjuvanna. Era quellu di 29 donne nantu à 1000.
Prutezzione : automubilisti è veduve. Retrouvez l'émission I Santi sur Voce Nustrale du lundi au samedi à 10h30.
-
Le dessin de Battì - U lume è l'astuti !?
-
Anthony Roncaglia avant SC Bastia-Red Star : « À nous de ne pas gâcher la fête »
-
Pene in capu - Stade de Furiani, 33 ans pour en finir !
-
Près de 200 coureurs ont participé à l’Urban Trail di Corti
-
Stade Armand-Cesari de Furiani : la rénovation achevée après 18 mois de chantier










Envoyer à un ami
Version imprimable





