Corse Net Infos - Pure player corse

I Santi : Santa Francesca, detta a Rumana


le Samedi 9 Mars 2013 à 00:51

Francesca nasce in Roma in u 1384. À l'età di 13 anni, a maritanu cù Lurenzu di i Ponziani chì, cum'è ella, facia parte di a nubiltà rumana. Campanu inseme quaranta anni, sempre d'accordu, senza mai liticassi, è anu trè figlioli, ma ùn ne campa chè unu.



Nimu si dubitava chì issa signora, chì campava cum'è tutte e signore di a cità favurite da a sorte, avia, in più, i favori di u Signore. In u giardinu di u palazzu Ponziani, Francesca avia fattu fà una grotta secreta, è ci passava ore è ore à pregà.
In più di u maritu, Francesca avia un amicone chì ùn a lasciava mai sola. Era u so anghjulu custode chì nisunu, for di ella, pudia vede, un anghjulu chì a guidava, a cunsigliava, a cunsulava.
I papa d'Avignone vultonu in Roma quand'ella avia 31 annu. Ne danu u meritu à Santa Catalina di Siena, ma certi storichi pensanu chì Santa Francesca ci era dinù per qualcosa.
In u 1425, Francesca crea l'Istituzione di e Collatine (in francese: les Oblates bénédictines). Sò sore chì campanu in casa soia ma dipendenu da un munasteru di San Benedettu.
À 52 anni, Francesca perde u maritu è si ritira à u cunventu di Tor di Specchi. Quattru anni dopu, volta à u palazzu Ponziani per curà u figliolu chì ghjera malatu è custì si ne more. Era u 9 marzu 1440. Canunizata, hè diventata a Santa Patrona di a cità di Roma.
Etimolugia : V. Francescu (4 uttobre). In u 1981, in Corsica, Francesca venia à u terzu rangu di i nomi feminili, dopu à Maria è Ghjuvanna. Era quellu di 29 donne nantu à 1000.
Prutezzione : automubilisti è veduve. Retrouvez l'émission I Santi sur Voce Nustrale  du lundi au samedi à 10h30.