Corse Net Infos - Pure player corse
Corse Net Infos Corse Net Infos

CorseNetInfos


I santi

A cità di Lione hè stata fundata in 43 nanzu à Cristu, è ghjè diventata u centru puliticu è amministrativu di a Gallia. Hè stata evangelizata à u seculu secondu. Numerosi funu i cristiani marturiati. L'annu 177, anu tombu à Santa Biandina è 47 cumpagni.


Lisandru, chì ghjera grecu è u so amicu Epipodiu, un Liunese, a si anu francata. Circavanu à ùn fà sapè ch'elli eranu cristiani, ma sò stati dinunciati, arrestati è marturiati. Epipodiu hè statu linciatu da i pagani, Lisandru hè statu crucifissatu.

Santu Lisandru hè festighjatu in Roma u 24 aprile, in Parigi u 26, in Corsica u 22, ma oghje, i Corsi festighjeghjanu soprattuttu, l'11 uttobre, à Santu Lisandru Sauli, vescu di Aleria, patrone celestu di Cervioni è Apostulu di a Corsica.

Etimolugia : da u grecu "alexein" (difende, rispinghje) è "andros", genitivu di "aner" (di l'omu, di u nimicu). Lisandru (Alessandro) si trova in l'Iliade cum'è secondu nome di Paride, u principe di Troia. Hà pocu servutu in l'altu Medievu. Si hè spartu da u seculu XII cù u ciclu francese di i cavalieri antichi duv'ellu si trova un Alessandru Magnu dettu dinù u Macedoniu.

Casate : Alessandri, Alessandrini, Sandreschi, Sandrini, Sandrucci.

Nomi : Alastair, Alesiu, Alessandro, Alex, Alessio, Alexandra, Alexandre, Alexia, Alexine, Alexis, Alexius, Lesiu, Lisandra, Lisandrina, Lisandru, Sacha, Sandie, Sandra, Sandrina, Sandrine, Sandy.



Tags : Lingua corsa
Mardi 22 Avril 2014 à 01:30

Anselmu hè natu versu l'annu 1033 in a cità piemontese d'Aoste. Era un giovanu piacente, gentile, alegru, stimatu da l'omi, curtighjatu da e donne, ma ùn si sentia cù u babbu, un signoru duru è azezu.


Hà 20 anni quandu a mamma more. Tandu, parte da u castellu paternu nantu à un sumere, accumpagnatu da un servu, è giranduleghja sei anni, studiendu è dendusi bel tempu.

Hà 26 anni quand'ellu ghjunghje in Normandia, à l'abbazia di Beccus Herlevini, oghje Le Bec-Hellouin, dipartimentu di l'Eure. Ci hè statu 34 anni, prima cum'è elevu, dopu cum'è prufessore è abbate. Fece di Beccus un centru culturale assai impurtante.

Anselmu era tantu rinumatu chì Guglielmu u Cunquistadore, in puntu di morte (1087), u chjamò per ch'ellu u cunfessi; chì u papa Gregoriu Settimu (1073-1085) u fece vene in Roma per pudè - cum'ellu dicia - rispirà l'odore di e so virtù; chì u papa Urbanu Secondu (1088-1099) volse gode una stonda a so prisenza.

À l'età di 60 anni, Anselmu hè statu fattu vescu di Canterbury è primatu d'Inghilterra. Era l'epica di a guerra di l'investiture, è Anselmu, chì avia più virtù è sapienza chè diplumazia è energia, debbe sbribbà è andassine in Roma duv'ellu stete duie volte trè anni.

A so disgrazia fù di vulè luttà contru à l'omossessualità, è ebbe à scumpete cù Guglielmu u Rossu, figliolu di Guglielmu u Cunquistadore, chì ghjera di a cunfraterna.

Anselmu hè mortu in Canterbury u 21 aprile 1109. Avia 76 anni. Ci sò chì u cunsidereghjanu cum'è u più grande filosofu è teologu di u so seculu.

Etimolugia : da u germanicu "Ans", nome di dii, è "helm" (prutezzione, elmu).

Casate : Anselmi.

Nomi : Anse, Anseaume, Ansel, Anselma, Anselme, Anselmu, Anserme, Anzo, Enselin.



Tags : Lingua corsa
Lundi 21 Avril 2014 à 00:07

Ildegonda stava in Alemagna da e parti di Cologna. Per accumpagnà u babbu chì andava in pelegrinaggiu in Terra Santa, si era vistuta da omu è si facia chjamà Ghjiseppu.


In Tiriu, à u Libanu, nantu à a strada di u ritornu, u babbu more è Ildegonda volta sola à u paese nativu.

U vescu di Cologna li dumandò di purtà scritti impurtanti à u papa. Si vestì da frate è partì.

In Sguizzera, in u cantone di i Grisoni, per via di una malintesa, a impiccanu. U so anghjulu custode a spicca è Ildegonda ghjunghje in Roma.

À a vultata, si face frate in l'abbazia di Schoenau. Ci stà trè anni fendu una vita santa.

Quand'ella more, in u 1188 si avvedenu ch'ella era una donna. Nantu à i registri, u superiore di u cunventu scrisse: Patre Ghjiseppu, serva di Diu.

Etimolugia : da u germanicu "hild" è "gund" (battaglia).

Nomi : Gonnie, Gunda, Hildegonda, Hildegonde, Hildegun, Hildegund, Hildegunde, Hildegunt, Hilgonda, Hilla, Hilta, Ildegonda.



Tags : Lingua corsa
Dimanche 20 Avril 2014 à 01:33

Emma era una Alemana, discendente di u famosu rè sassone Vittikind chì hà resistitu dece anni à Carlumagnu.


A mamma era una donna pessima; avia tutte e gattivere. U maritu ùn ebbe l'arte di adestralla è ne hà suffertu assai. Ancu di grazia ch'ellu avia a cunsulazione d'avè una figliola chì avia tutte e virtù.

Li hà datu cum'è maritu u conte Luggeru, un omu credente è caritatosu. Ebbenu dui figlioli. Unu fù vescu in a Vestfalia è canunizatu.

Emma, prestu veduva, hà passatu l'ultimi quaranta anni di a so vita à succorre i disgraziati, à fà chjese è munasteri. Stava in Brema, capilocu di una dioccesi in cima di l'Alemagna, chì prufittò assai di a so generosità. Hè morta in issa cità un 19 aprile versu l'annu 1045.

Serebbi stata sepolta in una chjesa di a Vestfalia ch'ella avia fattu fà denduli u titulu di u santu patrone di u maritu: San Luggeru. Dicenu chì, più tardi, aprendu a tomba, a santa ùn era più chè polvera, for di una manu, a manu diritta chì ghjera stata tantu generosa pè a Chjesa catolica d'Alemagna.

Etimolugia : Emma serebbi un diminutivu di Emilia, da u lat. Aemilius, casata rumana.



Tags : Lingua corsa
Samedi 19 Avril 2014 à 01:45

Perfettu era un prete spagnolu à l'epica chì a Spagna era occupata da l'Arabi. Era natu è stava in a cità andalusa di Cordoba.


Cristiani è Magumettani campavanu inseme, ma era difesa à i Cristiani di cunverte l'Arabi.

Un ghjornu, Perfettu hè statu accustatu in carrughju da dui Arabi chì li dumandonu ciò ch'ellu pinsava di Ghjesù è di Magumettu.

- Ghjesù, disse Perfettu, hè figliolu di Diu, Diu ellu stessu è salvadore universale. In quantu à Magumettu, ùn ne parleraghju per ùn dispiacevi.

- Parla puru, dissenu quelli, male ùn ti ne femu.

Allora, Perfettu fece una dimustrazione per spiegà chì Magumettu era un falsu prufetu.

I dui omi si n'andonu è tensenu parulla, ma ne parlonu à d'altri è, finalmente, Perfettu fù messu in prigiò. Mandatu davanti à un tribunale arabu fù cundannatu à esse scapatu.

A sentenza hè stata eseguita u 18 aprile di l'annu 850. Perfettu hè mortu pruclamendu a so fede in Ghjesù Cristu è sustenendu sempre chì Magumettu era un falsu prufetu.

Casate : Perfetti, Perfettini.


Werner era un vignagnolu di e ripe di u Renu tombu - dicenu da i Ghjudei - in u 1287, u ghjovi santu dopu à essesi cumunicatu. L'avianu appesu pè i pedi per falli rende l'ostia cunsacrata, ma ùn a ci fecenu. Allora l'anu apertu e vene. L'anu trovu u lindumane à mezu sangue in una canniccia.

Werner ùn serebbi micca statu canunizatu ma hè cunsideratu cum'è santu in a Renania. In Francia u preganu cù u nome di Garnier.

Etimolugia : da u germanicu "warin" (prutezzione) è "hari" (armata).

Casate : Guarnieri.

Nomi : Garnier, Granier, Guarnerio, Guarniero, Guarnieru, Verner, Vernerio, Verners, Vernier, Warner, Wennie, Wenz, Werner, Wernher, Wernz, Wessel, Wetzel, Widsel.



Tags : Lingua corsa
Vendredi 18 Avril 2014 à 00:06

Nicetu era un Siriaccu. Hè statu papa l'annu 167. Serebbi dunque u dodecesimu papa dopu à Petru, Linu, Cletu, Clemente, Anacletu, Evaristu, Lisandru, Sistu, Telesforu, Ginu è Piu.


San Policarpiu, u vechju vescu di Smirne chì avia cunnusciutu quelli chì avianu cunnusciutu à Ghjesù, andò à truvà à Nicetu per chì a Chjesa di Roma celebressi a Pasqua u listessu ghjornu chè a Chjesa d'Oriente. Ùn pobbenu mettesi d'accordu malgradu l'amicizia trà i dui omi.

Nicetu hè statu papa sette anni. Serebbi mortu martiru u 17 aprile di l'annu 174. Tandu, in Roma, guvernava l'imperatore Marcu Aureliu, dettu u Germanicu.

Etimolugia : u nome Nicetu hè d'urigine greca è vole dì "mai vuintu".

Nomi  : Anicet, Aniceto, Anisson, Nicetu.



Tags : Lingua corsa
Jeudi 17 Avril 2014 à 00:05

Lambertu era statu fattu vescu di Maestricht, in Belgica, versu l'annu 670.


Tandu, i Neustri (chì stavanu in un paese chì ghjè l'attuale nordu di a Francia) si battianu contru à i Burgondi (abitanti di l'attuale centru è este di a Francia). Ellu, piglia a pretesa di i Burgondi è ghjè ubligatu d'esiliassi. Rivene in Liegi in l'annu 682. Avendu dinunciatu l'adulteriu di Pippinu d'Herstal - babbu di Charles Martel - cù a surella di un certu Doddone, questu u fece assassinà. Era u 17 sittembre di l'annu 705.

Etimolugia : da u germanicu "land" (paese) è "bert", (spampillante).

Casate : Lamberti, Lambertini, Lambertoni, Lamperti, forse Berti (è derivati) è Lando.

Nomi : Lamb, Lambe, Lambert, Lamberta, Lamberte, Lamberto, Lambertu, Lambertus, Lambrecht, Lamme, Lämmle, Lampe, Lamprcht, Landbert, Lando, Lanz, Lanza, Lanzo.


Benedettu Labre hè natu in u 1748 in u nordu di a Francia. U babbu era agricultore, a mamma tenia una buttea in u paese d'Amettes. Avianu quindeci figlioli. Benedettu era u più grande. I genitori u vulianu fà prete cum'è dui zii. Unu l'amparava u latinu è u grecu.

À 16 anni, Lambertu prova à fassi frate. Và da un cunventu à un altru, ma a vita munastica ùn li cunvenia.

À 22 anni, di lugliu 1770, trova a so vucazione. Serà pelegrinu è mendicante, è parte per Roma. Ci stà quattru mesi, è po gira a Spagna, a Sguizzera, l'Alemagna è a Polonia. Cinque anni dopu, rivene in Roma. Era troppu malatu per riparte ma campa torna ottu anni. Di ghjornu andava da una chjesa à l'altra, di notte si rifugiava in e ruvine di u Coliseu. U mercuri santu di l'annu 1783, l'anu trovu chì ghjera in agunia. L'anu ricuveratu ma in a ghjurnata si hè mortu.

Etimolugia : V. Benedettu di Norcia (11 lugliu).



Tags : Lingua corsa
Mercredi 16 Avril 2014 à 02:46

San Francescu predicava in Toscana quand'ellu ghjunse in Poggibonsi, un paese tramezu à Firenze è Siena.


Custì ritruvò un amicu di giuventù è di bamboscia. Forse chì u so nome era Lucciu, ma u chjamavanu Lucchesiu. Era cummerciante è facia affari. Cumprava u granu quand'ellu era à bon pattu, è u rivendia quand'ellu era scarsu.

San Francescu cunvertì à Lucchesiu è a moglia, una donna bella è intelligente chì si chjamava Bonadonna.

Tandu, u Puverellu d'Assisi venia di cumpone e regule di una cungregazione, detta di u Terzu Ordine, pè i laichi chì vulianu campà secondu u vangellu di Ghjesù Cristu. Lucchesiu è Bonadonna funu i dui primi Terziarii. Vendiinu tuttu ciò ch'elli pussedianu, for di una casa è un pezzatellu di terrenu, è camponu oramai à u serviziu di i disgraziati. Andavanu à visità i malati è li purtavanu legumi ch'elli punianu da per elli. Aspessu, a ghjente vedia passà à Lucchesiu cù un infermu à cavallu à un sumere è un altru ch'ellu purtava à camancella.

Lucchesiu era natu in u 1185, in Toscana, forse in Lucca, secondu u nome. Avia 65 anni quandu Bonadonna si ammalò. Disse à a moglia: "Ci simu tantu tenuti caru in istu mondu chì ghjè megliu à parte inseme per l'eterna patria". Sò morti à u mese d'aprile di l'annu 1250.



Tags : Lingua corsa
Mardi 15 Avril 2014 à 01:48

Massimu hè un martiru rumanu unuratu da u quintu seculu cù i cumpagni Tiburziu è Valerianu.


Eranu sepolti longu à a via Appia chì và da Roma à Brindisi. Sò citati in a Passione legendaria di Santa Cicilia. Altru ùn si sà.

Etimolugia : da u lat. "maximus" (u più grande).

Casate : Massimi.

Nomi : Maksim, Maksima, Maksimiane, Maksis, Massima, Massimiliana, Massimilienne, Massimilianu, Massimina, Massiminu, Massimu, Max, Maxia, Maxie, Maxim, Maxima, Maxime, Maximiano, Maximianus, Maximilian, Maximiliana, Maximiliano, Maximilien, Maximille, Maximin, Maximino, Maximo, Maximus, Miksa.


Liduina era una Olandese, nata in u 1380, morta in u 1433.

Era una zitella in salute quandu, à l'età di quindeci anni, cascò pattinendu nantu à u ghjacciu. Si chjinò per qualchì ghjornu è ùn si arrizzò più, sinu à a morte à l'età di 53 anni. Da quella cascatura, tutti i malanni eranu per ella: ramassi, tumori, gangrena, nevralgie, pene in capu, è a so carne si spaffava sinu à l'ossu. È dinù, cum'è sì issi guai fisichi ùn bastessinu, fù calunniata da a ghjente, maltrattata da i soi è inghjuliata da u prete di u paese.

Quand'ella ebbe 41 annu, i magistrati di Schiedam, u paese nativu, testimunionu chì, da 7 anni, ùn avia nè manghjatu nè betu. Cuntinuvò à dighjunà torna 12 anni, mentre ch'ella suffria e canine.

Malgradu isse suffrenze, Liduina ùn si lagnava. Era cunsulata da u so anghjulu custode, da a Vergine Maria, è ancu da u Signore, chì venianu à visitalla. Omu si pò dumandà cum'è un cristianu pò pate tanti dulori, ma quale hè chì pò disciuplicà ciò ch'ella hè a grazia di Diu? Dicenu chì, quand'ella hè morta, a so persona era sana, liscia è propiu bella.

Etimolugia : da u germanicu "leut" (populu) è "win" (amicu).

Nomi : Ledwine, Lidiwine, Liduina, Lidwina, Lidwine, Wine.



Tags : Lingua corsa
Lundi 14 Avril 2014 à 00:49

Martinu Primu, papa, natu in l'Ombria, in a cità di Todi, hè mortu in Crimea l'annu 653.


Quand'ellu hè statu fattu papa, l'annu 649, cundannò e teurie di l'imperatore bizantinu Custanziu Secondu, è di i so teologhi, nantu à l'incarnazione di u Verbu. Custanziu u fece arrestà è purtà in Custantinopuli duv'ellu hè ghjuntu mezu mortu da tantu ch'ellu era statu maltrattatu da i guardiani.

In prigiò, scrisse: "Da 47 ghjorni, ùn mi anu ancu datu appena d'acqua per lavammi. Zucculeghju da u freddu. Sò indebulitu da un sciuglimentu di corpu. Rendu tuttu ciò ch'o manghju. Ma Diu vede tuttu è mi cunfideghju à ellu".

Ghjudicatu da i teologhi è funziunarii di l'imperatore, fù esiliatu in Crimea duv'ellu morse.

Etimolugia : Martinu vene da u nome di u diu Marte, cù u significatu: "picculu Marte".

Casate : De Martini, Demartini, Martinaggi, Martinelli, Martinenghi, Martinetti, Martini, Martinucci.

Nomi : Maartina, Machin, Marcin, Màrtainn, Märtel, Marten, Märten, Marti, Märti, Martie, Martina, Martinho, Martinian, Martiniana, Martiniano, Martinianus, Martinien, Martinienne, Martinka, Martino, Martinu, Martinus, Martjin, Martl, Marton, Martsen, Marty, Martyn, Matten, Mertens, Mirtel, Tien, Tienis, Tiens, Tinie, Tinus.


Ida, nata l'annu 1040, era a moglia di u conte di Bulogna chì cumandava da l'Ardenne à u mare Atlanticu. Anu avutu dui figlioli maschji: Gottifreddu di Buglione è Balduvinu Primu, chì anu participatu à a prima Cruciata in l'annu 1099 è sò stati i primi rè di u regnu francu di Ghjerusalemme.

Anu avutu cum'è ghjenneru à Arrigu Quartu, l'imperatore d'Alemagna chì ebbe à scumbatte cù u papa Gregoriu Settimu per via di l'investiture.

U 25 ghjennaghju 1077, Arrigu Quartu ghjunse à u castellu di Canossa, pruprietà di a principessa Mattilda di Toscana, per sottumettesi à u papa. È ricordemu chì, dopu à issa famosa ghjurnata, u papa è a fida Mattilda partiinu da Canossa senza pressassi, è almanacconu di sottumette a Corsica à a Santa Sede, è di mettela sottu à a tutella di Pisa.

Ida era una donna assai credente, cunsigliata da Santu Anselmu chì venia à visitalla in Bulogna o li scrivia lettere spirituale chì sò state cunservate.

I so sciali eranu di fà ornamenti pè e chjese è di pregà. Anu pretesu chì e so prighere anu participatu à u successu di a prima Cruciata.

Hè morta à l'età di 73 anni, u 13 aprile 1113, dopu à avè fattu miraculi chì anu permessu a beatificazione.

Etimolugia: da u germanicu "idis" (donna).

Nomi: Ida, Ide, Ita, Idchen, Iken, Itchen, Itte.



Tags : Lingua corsa
Dimanche 13 Avril 2014 à 01:25
1 ... « 6 7 8 9 10 11 12 » ... 56