Corse Net Infos - Pure player corse
Corse Net Infos Corse Net Infos

CorseNetInfos


I santi

Amata, nata in Assisi versu l'annu 1200, era a nipote di l'amica è discepula di San Francescu, quella chì creò a Cungregazione di e Povere Donne: Santa Chjara.


Amata avia, à pocu pressu, sette anni di menu chè a zia. Era di l'Offreducci d'Assisi, una famiglia di sgiò. Ùn li mancava nunda è facia una vita di piaceri. Un ghjornu hè andata à vede a zia à u cunventu San Damianu, è ùn hè più vultata in casa.

Sora Amata hè morta povera, versu l'annu 1252, dopu à anni è anni di privazioni è di prighere.

Etimolugia : da u lat. "amare" (tene caru).

Casate : Amati (da amatu: tenutu caru), Amadei (chì tene caru à Diu, o chì hè tenutu caru da Diu).

Nomi : Aimé, Aimée, Amadeo, Amadeu, Amadeus, Amadis, Amata, Amatu, Amédée, Amie, Amy.


Eucheriu hè natu versu l'annu 695 in Aurelianoru, l'attuale cità d'Orléans in u dipartimentu di u Loiret.

Da sette anni, Eucheriu campava felice in l'abbazia di Gemmeticu (l'attuale Jumièges, in a Senna Marittima) quandu i so paisani u volsenu cum'è vescu. L'affare ùn li cunvenia è Charles Martel fù ubligatu di minacciallu di fallu purtà in Aurelianoru per forza da i so suldati. Eureliu piense è partì.

Dopu à a famosa battaglia di Pittavi (l'attuale Poitiers), in l'annu 732, Charles Martel fece sbuttinà tutte e chjese, pigliendu soprattuttu i vasetti in oru. Dicia chì i so suldati avianu salvatu a Cristianità da l'Islam, è bisugnava à ricumpensalli. Tutti i veschi u lascionu fà, for di Eucheriu chì fù esiliatu in Cologna.

In Cologna fù ricevutu in pompa, festighjatu, è allugiatu in un bellu palazzu. Charles Martel, chì temia ch'ellu si furmessi custì un centru di resistenza à una Chjesa cum'ellu a vulia, dete ordine à u guvernatore di Liegi, di andà à pigliallu è di chjodelu in qualchì locu.

U guvernatore è Eucheriu diventonu amichi, è l'anzianu vescu d'Aurelianoru, vultatu semplice frate, passò l'ultimi anni di a so vita in l'abbazia belgica di Sarchiniu (l'attuale Saint-Trond). Hè mortu u 20 ferraghju di l'annu 738. Avia 43 anni.



Tags : Lingua corsa
Jeudi 20 Février 2014 à 01:13

Conradu era signoru di a cità taliana di Piacenza. Un ghjornu ch'ellu era à caccia cù a moglia, Frosina, picciò focu per fà parte un cignale chì si era intanatu in un machjone. A disgrazia fù chì si alzò una ventosa furibonda è l'incendiu fece gran divasti.


Circonu u culpevule è truvonu un poveru omu chì si facia un carcu di legne minute in i cuntorni. Conradu u lasciò cundannà à morte è po, tanagliatu da u rimorsu, andò à dinunciassi prima chì a sentenza fussi eseguita.

Per pagà i diguasti fatti da u focu, u signoru di Piacenza ebbe à sacrificà tutta a so ricchezza. Diventati poveri, ellu è a moglia decisenu di cunsacrassi à u serviziu di Diu. Frosina si fece sora di Santa Chjara. Conradu si ne andò cù i Terziarii di San Francescu chì facianu i rimiti in e vicinanze di a cità.

Malgradu chì i Terziarii campessinu à meza furesta, ci eranu ammiratori chì ùn lasciavanu pace à Conradu. Allora, si ne andò in Sicilia è ci campò 36 anni, prima cum'è infirmieru à l'uspidale di Noto, dopu cum'è rimitu in un locu trà Noto è Hibla duv'ellu morse u 19 ferraghju 1351.

Etimolugia : da u germanicu "chuon" (arditu) è "rad" (cunsiglieru).

Nomi : Conny, Conrad, Conrada, Conrade, Conradin, Conradine, Conrado, Conradu, Conrard, Conrart, Corradina, Corradino, Corrado, Curd, Curt, Keno, Koenraad, Koert, Koertsje, Kohn, Konrada, Kord, Kuno, Kunz, Kurt, Radel, Rädel, Räsch.

Prutezzione : ernie, sfundature.



Tags : Lingua corsa
Mercredi 19 Février 2014 à 02:23

Simeone era figliolu di Cleofassu è cuginu carnale di Ghjesù. Hè statu u secondu vescu di Ghjerusalemme dopu à San Ghjacumu u Minore. Quandu, in l'annu 70, a cità hè stata occupata è distrutta da Tittu, Simeone si hè rifugiatu in Pella, cità di a Palestina aldilà di u Giurdanu, accumpagnatu da tutti i cristiani.


 
L'annu 107, ci fù un'altra persecuzione. Simeone fù mandatu in tribunale cum'è Cristianu, ma dinù cum'è essendu di a razza di Davide. U legatu cunsulare di a Palestina, chì u fece marturià ghjorni è ghjorni, fù stunatu di vede un vechjacone cum'è Simeone - avia tandu 120 anni - avè tamanta resistenza è tanta energia. Allora, u fece crucifissà. Facianu 43 anni ch'ellu era vescu di Ghjerusalemme.

Etimolugia : V. Simone (28 uttobre).

Paesi è cità : Moita, U Pughjolu.


Bernardina Soubirous era una zitella di Lourdes, in l'Alte Pirenee, povera, gnurante è malaticciosa. À 14 anni, l'11 ferraghju 1858, hà vistu a Madonna, vistuta di biancu, cinta turchina, cum'è nantu à e figure. Ella era cù a surella è una amica, in traccia di fassi un carcu di legne minute.

In cinque mesi, Bernardina hà vistu a Madonna diciottu volte. Un ghjornu, a Madonna l'hà dettu di fà un tufone, è ghjè nata una surgente. Da tandu, in l'acqua di issa surgente, ci cionfanu i malati.

E sore di a Carità si anu pigliatu a zitella cum'è piccula serva è l'anu amparatu à leghje. À 22 anni, hè entrata in a Cungregazione è ghjè partuta per Nevers. Ci hè stata tredeci anni, sempre malaticciosa, maltrattata da e superiore è da e cumpagne. Hè morta u 16 aprile 1879. Avia 35 anni.

Etimolugia, casate è nomi : V. Bernardu (20 agostu).



Tags : Lingua corsa
Mardi 18 Février 2014 à 00:50

Campavanu à u seculu XIII. Eranu sette omi ricchi di a cità taliana di Firenze. Si chjamavanu: Bonfiglio Monaldo, Giovanni Manetti, Benedetto dell' Antella, Bartolomeo Amidei, Gherardino Sostegni, Ricovero Uguccioni è Alessio Falconieri.


Era l'epica chì, in cità, i preti eranu suldai è tenianu pocu contu di u Vangellu. Quand'elli ebbenu da 30 à 35 anni, i sette amichi fecenu cum'è San Francescu pocu nanzu, è cum'è u marcante lionese "Pierre de Vaux": si sfecenu di e so ricchezze, decisi à campà poveri, accettendu u risicu di passà per uriginali è eretichi.

Ancu assai chì u cardinale di Castiglione si fece u so avucatu in Corte di Roma. In u 1234, u vescu di Firenze li dete un terrenu nantu à u monte Senariu. Custì ci fecenu e so baracche è passonu u so tempu à pregà. Per manghjà dumandavanu a limosina. A Chjesa si sfidava di issi omi ritirati da a sucietà è, in u 1249, l'ubbliconu à creà un ordine regulare. Cusì nascì a Cungregazione di i Servi di Maria per via di una devuzione particulare ch'elli avianu pè a Madonna. Ubbidienti, si fecenu preti, for di Alessio Falconieri chì volse restà frate laicu è morse assai dopu à l'altri, à l'età di 110 anni.



Tags : Lingua corsa
Lundi 17 Février 2014 à 01:08

Ghjuliana campava in Nicumedia, l'attuale Izmit, in Turchia, una marina di u mare di Marmara.


À l'epica di l'imperatore Massiminu, dunque trà l'annu 286 è l'annu 310, serebbi stata marturiata per avè ricusatu di maritassi. Hè stata subitu celebre in Oriente è, in Italia, à parte da u seculu quintu. E so reliquie sò state purtate in Napuli u 25 ferraghju 1207.
Etimolugia : V. Ghjuliu (12 aprile).

Paesi è cità : Roma, Parigi (21 marzu).


Elia, Geremia, Isaia, Samuele è Daniele, sò stati scapati l'annu 309, in Cesarea Marittima, cità di a Palestina. A so morte l'hà conta Eusebiu di Cesarea chì ghjera prisente.

Issu ghjornu, cinque giovani Egizziani si prisentonu à e porte di Cesarea di Palestina duv'ellu stava u guvernatore rumanu. Vultavanu da Turchia duv'elli avianu accumpagnatu, per dalli cunfortu è cunsulazione, unipochi di i so cumpatriotti cundannati à travaglià in e minere.

À e guardie, chì li dumandavanu da duv'elli venianu è duv'elli andavanu, fecenu risposte scusgite. Allora, i mandonu davanti à u guvernatore Firmilianu.

- Quale site? li dumandò quellu.

- Simu Elia, Geremia, Isaia, Samuele è Daniele, disse Elia chì parlava pè i cinque.

Firmilianu fù surpresu di sente issi nomi ch'ellu ùn cunnuscia chì mai avia lettu l'Anzianu Testamentu.

- Di duve site?

- Simu di a Ghjerusalemme suprana

Assai sapia, u guvernatore, chì, dui seculi nanzu, avia esistitu una Ghjerusalemme suprana!

- È duve hè, issa Ghjerusalemme suprana?

- Si trova - disse Elia - da e parti di l'Oriente, postu chì, à l'Oriente, si alza u sole, è chì Ghjesù hè, per noi, u sole di Ghjustizia, a luce chì splende in e tenebre.

Firmilianu, chì ùn capia nunda à issu discorsu stranu, si dumandò s'elli ùn eranu micca nimichi di Roma venuti da Levante.

- È chì fate cum'è travagliu?

- Simu Cristiani - disse Elia. U nostru travagliu hè di esse i servi di Cristu. Li avimu datu a nostra speranza è u nostru amore.

Ista volta, u guvernatore capì... è i fece scapà. Elli ùn circavanu altru. Vulianu vive in un mondu migliore mentre chì i so amichi, mandati à travaglià in e minere di Turchia, campavanu cum'è e bestie.



Tags : Lingua corsa
Dimanche 16 Février 2014 à 09:16

Ghjurghjina, morta versu l'annu 500, era una vergine di Claromonte, l'attuale cità di Clermont-Ferrand, in u dipartimentu di u Puy-de-Dôme.


 In Claromonte, chì ghjera a capitale di l'Alvergna merovingia, Ghjurghjina ùn ci si piacia per via di u troppu ghjente è di u sussuru. Si ne andò à stà in campagna, in una tenuta ch'ella pussedia. Ci passò u restu di a so vita, preghendu è fendu penitenza senza esse disturbata.

Hè custì ch'ella morse. U ghjornu di l'interru, un volu di culombe bianche li fece scorta da a casa à a chjesa, è po si ritirò. Dopu à l'uffiziu, affacconu torna, svulazzendu sopra à a salma, fin ch'ella ùn hè stata sepolta. Tandu, vultonu in Paradisu, chì ghjeranu anghjuli mandati da Diu per fà onore à a virginità di a so serva.

Etimolugia : V. Ghjorghju (23 aprile)



Tags : Lingua corsa
Samedi 15 Février 2014 à 01:27

Valentinu hè statu più di cinquanta anni vescu di Terni, in Italia, mezu à Roma è Assisi. Avia a reputazione di fà i miraculi. Un ghjornu, ghjunghje in casa soia un filosofu rumanu chì u precura di andà à visità u figliolu chì ghjera murente.


- Anderaghju, dice u vechju vescu ma, prima, prumettimi di fatti cristianu s'o u guariscu. Quellu fece a prumessa. U vescu guarisce u malatu, è tutta a famiglia si cunverte.

U prefettu di Roma l'hà sappiuta è hà fattu scapà à Valentinu.

Etimolugia : da u lat. "valens" (in salute, furzutu).

Casate : Valenti, Valentini.

Nomi : Bailintin, Bàlint, Feltes, Lalensia, Vaka, Val, Valeda, Valence, Valens, Valensia, Valent, Valente, Valentia, Valentik, Valentin, Valentina, Valentine, Valentino, Valentinu, Valention, Valentyn, Valiaka, Valida, Vallatina, Vallier, Valtin, Valtl, Velten.

Paesi è cità : Terni.


Cirillu è Mettodiu, figlioli di un ufficiale superiore grecu di Salonicchiu, si ne eranu andati in un munasteru. L'annu 862, l'imperatore è u patriarca li dumandonu di evangelizà a Moravia è a Pannonia occupate da l'Alemani, è di salvà cusì a Chjesa di Bizanziu.

Amparonu à parlà slavu è, per traduce in slavu u Vangellu à parte da u latinu - chì u slavu ùn era mai statu scrittu - Cirillu inventò un alfabetu di 38 lettere. Si messenu à predicà in schiavonu - issa lingua artificiale creata à parte di l'anzianu slavu -, ma l'Alemani i trattonu d'eretichi per via ch'ùn dicianu micca a messa in latinu.

Andonu in Roma duve u papa Adrianu Secondu (867-872) li dete ragiò. Tandu Cirillu morse. Era u 14 ferraghju di l'annu 869. Mettodiu fù fattu arcivescu di Moravia è Pannonia ma, Adrianu Secondu essendu mortu, u novu papa ricusò di signà a bolla chì li permettia di dì a messa in slavu. I germanichi u messenu in prigiò duv'ellu stete dui anni. Dopu, hà avutu à piattassi per cuntinuvà u so apustulatu. Quand'ellu hè mortu, u 6 aprile di l'annu 885, i so discepuli si rifugionu in Bulgaria, un paese chì accettò l'alfabetu cirillicu è a liturgia in lingua schiavona.

Etimolugia: da u gr. "kurios" (cunsacratu à u Signore).

Nomi: Ciril, Cirila, Cirilla, Cirillo, Cirillu, Cyrill, Cyrilla, Cyrille, Cyrillus, Girioel, Kyrill.

Paesi è cità: Bremia, Moravia, Croazia, Bulgaria.



Tags : Lingua corsa
Vendredi 14 Février 2014 à 01:48

Beatrice hè nata in Ornaciaccum, l'attuale cità d'Ornacieux in u dipartimentu di l'Isère, versu l'annu 1260.


À 13 anni, hè entrata à a Certosa di Parmenia. Più tardi, a mandonu à fà un munasteru in un locu chjamatu oghje Eymieu, dipartimentu di a Drôme. Cù e cumpagne, campava in a miseria. Hè morta u 25 nuvembre 1303.

Etimolugia : da u lat. "beatrix" (felice, chì rende felice).

Nomi : Bea, Beatrice, Béatrice, Béatrix, Beatriz, Beatty, Biche, Trixie.

Litteratura : U nome Beatrice hè statu immurtalizatu da Dante chì, in a "Divina Comedia", canta a memoria di Beatrice Portinari, una amica di giuventù morta in u 1290, à 23 anni.


Martinianu hè un santu assai pupulare di a Chjesa greca. A festa era digià celebrata in Custantinopuli à u seculu quintu, ma di l'omu ùn si sà duv'ellu campava, nè quandu.

A legenda dice ch'ellu campava in una baracca quandu, una sera, una vechja, chì si chjamava Zoè, ghjunse è li dumandò l'uspitalità. Fora piuvia chì ne falava, è facia un freddu chì si seccava. A vechja paria tantu malavviata chì a lasciò entre è li dete u so lettu. Ellu passò a notte in un catagnone.

A mane, Zoè avia cambiatu di faccia è di vestura. Era diventata una bellissima donna chì li prupunì u matrimoniu. Abbacciacatu, Martinianu disse di sì. Ma, prudente, chì quella li dumandava di signà un cuntrattu, dumandò tempu sinu à a sera.

Nanzu sera, u Signore li fece capì qual'ella era issa donna. Allora, scappò, imbarcò nantu à un battellu chì partia pè a Grecia, è si fece dipone nantu à un scogliu à mezu mare. Custì, ci stete sei anni, passendu u so tempu à pregà.

Un ghjornu, affaccò una giovana ancu più bella chè Zoè. Disse chì u battellu chì a purtava si era affundatu è chì, da un pezzu, ùn avia tastatu un buccone di pane. Martinianu li dete à manghjà è à beie, è disse: "Eccu ciò chì mi resta di ciò chì un marinaru mi porta trè volte l'annu. Vulterà da quì à dui mesi è vi n'anderete cun ellu. Avvedeci". À sframbattuta, falò à bordu di mare, si lampò in l'acqua, è nota... è nota... è ghjunse in Grecia duv'ellu campò in bon Cristianu.



Tags : Lingua corsa
Jeudi 13 Février 2014 à 01:17

Filice appartenia à un gruppu di cristiani d'Abitene, in Tunisia, l'attuale Sciaùd, chì si adunianu tutte e dumeniche per pregà.


Sò stati arrestati è marturiati in Cartagine u 12 ferraghju di l'annu 304.

Etimolugia : da u lat. "felix" (felice).

Casate : Felice, Felicelli.

Nomi : Felice, Félice, Félicia, Felicidad, Félicie, Félicien, Félicienne, Feliciola, Feliciolu, Felicità, Félicité, Félise, Félix, Félizon, Filice, Filiciana, Filicianu, Filiciola, Filiciolu.



Tags : Lingua corsa
Mercredi 12 Février 2014 à 01:17

L'11 ferraghju 1858, in Lourdes, piccula cità di l'Alte Pirenee, a Madonna apparisce pè a prima volta à una zitella di ondeci anni, Bernadette Soubirous. L'apparizione si hè ripetuta diciottu volte. Secondu Bernadette, a Madonna era vestuta di biancu cù una cinta turchina è un paternostru appesu.


Da tandu, in Lourdes, tutti l'anni venenu milioni di pelegrini. È nantu à u calindariu, ci hè un ghjornu in più cunsacratu à Maria Vergine. Ricurdemu l'altre feste:

. U spusaliziu di Maria Vergine, u 23 ghjennaghju.

. A purificazione di Maria Vergine, o Madonna di a Ciriola, u 2 ferraghju.

. A Madonna di a Misericordia, u 18 marzu.

. A Nunziata, u 25 marzu.

. Maria addulurata, u venneri dopu à a dumenica di a Passione.

. A Madonna di Pompei, l'8 maghju.

. A Madonna ausiliatrice, u 24 maghju.

. A Madonna di Caravaggio, u 26 maghju.

. U purissimu core di Maria Vergine, a terza dumenica dopu à e Penticosti.

. A Madonna di a Lettera, u 3 ghjugnu.

. A Madonna di Cunsulazione, u 20 ghjugnu.

. A Visitazione, u 2 lugliu.

. A Madonna di u Carmine, u 16 lugliu.

. A Madonna di l'Anghjuli, u 2 agostu.

. A Madonna di a neve, u 5 agostu.

. Maria Assunta, u 15 agostu.

. A Madonna di Oropa, ultima dumenica d'agostu.

. A Madonna di a Cintura, a dumenica dopu à u 28 agostu.

. A Natività (detta in Bonifaziu: a Madonna di i Mirizani), l'8 sittembre.

. A Madonna di a Salette, u 19 sittembre.

. A Madonna di a Mercè, u 24 sittembre.

. A Madonna di u Rusariu, a prima dumenica d'uttobre.

. A Purità di Maria Vergine, a terza dumenica d'uttobre.

. A Madonna di a Vittoria è u Santu nome di Maria Vergine, a seconda dumenica di nuvembre.

. A Prisentazione à u Tempiu, u 21 nuvembre.

. L'Immaculata Cuncezzione, l'8 dicembre.

. A Madonna di Loreto, u 10 dicembre.

. A Madonna di a Guadaluppa, u 12 dicembre.

. è L'aspettazione di u partu, u 18 dicembre.

Paesi è cità : Lourdes. In Corsica: Bastia (parochja di e Capannelle).




Tags : Lingua corsa
Mardi 11 Février 2014 à 02:28
1 ... « 11 12 13 14 15 16 17 » ... 56