Circonu u culpevule è truvonu un poveru omu chì si facia un carcu di legne minute in i cuntorni. Conradu u lasciò cundannà à morte è po, tanagliatu da u rimorsu, andò à dinunciassi prima chì a sentenza fussi eseguita.
Per pagà i diguasti fatti da u focu, u signoru di Piacenza ebbe à sacrificà tutta a so ricchezza. Diventati poveri, ellu è a moglia decisenu di cunsacrassi à u serviziu di Diu. Frosina si fece sora di Santa Chjara. Conradu si ne andò cù i Terziarii di San Francescu chì facianu i rimiti in e vicinanze di a cità.
Malgradu chì i Terziarii campessinu à meza furesta, ci eranu ammiratori chì ùn lasciavanu pace à Conradu. Allora, si ne andò in Sicilia è ci campò 36 anni, prima cum'è infirmieru à l'uspidale di Noto, dopu cum'è rimitu in un locu trà Noto è Hibla duv'ellu morse u 19 ferraghju 1351.
Etimolugia : da u germanicu "chuon" (arditu) è "rad" (cunsiglieru).
Nomi : Conny, Conrad, Conrada, Conrade, Conradin, Conradine, Conrado, Conradu, Conrard, Conrart, Corradina, Corradino, Corrado, Curd, Curt, Keno, Koenraad, Koert, Koertsje, Kohn, Konrada, Kord, Kuno, Kunz, Kurt, Radel, Rädel, Räsch.
Prutezzione : ernie, sfundature.
-
Municipales. Gilles Simeoni : « Bastia ne sera grande que si elle redevient une ville centre »
-
Haute-Corse : deux accidents de la circulation à Furiani et Erbajolo, trois blessés légers
-
Municipales : SOS Calvaires appelle les maires à sauver les croix des villages
-
Corte - Une partie de la ville totalement bouclée pour la reconstitution du meurtre de Barthélémy Casanova
-
Municipales 2026 : le fil de la campagne à Porto-Vecchio et Conca









Envoyer à un ami
Version imprimable




