Corse Net Infos - Pure player corse

I santi

Uliva serebbi stata marturiata in principiu di u seculu secondu. E so osse sò cunservate in a chjesa di Sant'Afra di a cità di Brescia, in Lombardia.


Etimolugia : da u germanicu "anu" (denzanu) è "laib" (discendente).

Casate : Oliva, Olivari, Olivetti, Olivi, Olivieri.

Nomi : Lell, Liveriu, Noll, Ol, Olier, Oliva, Olive, Oliveiros, Oliver, Oliverio, Oliverius, Oliverus, Olivette, Olivia, Olivier, Ollie, Ollier, Ollivier, Uliva, Uliveriu.


Ghjuvan Ghjiseppu era natu in u 1654 in l'isulottu di Ischia, di punta à Napuli. Giovanu giovanu, si ne era andatu in Napuli in un cunventu di Minori Franciscani. À 16 anni era frate. Durante una trentina d'anni si dete à sparghje a riforma fatta in Spagna da Santu Petru d'Alcantara, quella di i frati scalzi, poveri è mistichi.

À l'età di 52 anni, dopu à esse statu guardianu, definitore è superiore generale di u so Ordine, u papa li dete u permessu di ritirassi à u cunventu di Santa Lucia di Napuli per pregà, occupendusi di a salvazione di l'anime. Custì, campò torna 28 anni. Facia i miraculi. Prevedia l'avvene è pigliava à contu soiu e pene di l'altri, fisiche è murale, è ancu e piaghe. Vulava cum'è l'ocelli è, à le volte, u vedianu in dui lochi attempu.

Un ghjornu, à unu chì criticava a Pruvidenza, disse, tucchendusi u capu: "Aghju misuratu istu ossu chè noi avimu nantu à e spalle. Face quattru pollici d'altu è trè di largu. È voi, caru amicu, avereste a pretensione di fà entre l'infinitu in un ossichjulu simile!".

Ghjuvan Ghjiseppu (dettu di a Croce) hè mortu in Napuli u 23 marzu 1734.



Tags : Lingua corsa
Mercredi 5 Mars 2014 à 00:00

Casimiru hè natu u 3 uttobre 1458 in Craccovia. Era u secondu figliolu di Casimiru Secondu, rè di Polonia. Avia una bellissima educazione, chì u babbu l'avia preparatu à a carica reale, ma ellu ùn pensava chè à pregà è à soffre. A notte, cù a cumplicità di un camerieru assai fidu, durmia in terra, à u pede di u lettu, o andava à pregà davanti à e porte chjuse di a chjesa.


U babbu, chì avia fattu rè di Boemia u primu figliolu, vulia fà di Casimiru u rè di l'Ungheria guvernata tandu da Mattiasu Primu. Dendu cum'è scusa chì u populu rinnegava u so rè, u manda cù una armata per occupà u paese. Ghjuntu à a fruntiera, Casimiru si trova davanti à Mattiasu inturniatu di suldati è, per ùn fà corre u sangue, si ne volta dicendu à u babbu chì l'Ungheresi tenianu sempre à u so rè.

U babbu u chjude trè mesi in un castellu. Più bellu piacè ùn li pudia fà chì, custì, passava u so tempu à pregà.

Quand'ellu hà 21 anni, li tocca à guvernà a Polonia, mentre chì u babbu passa quattru anni in a Lituania, tandu pruvincia polonese. È guverna tantu bè chì u babbu prova à maritallu cù a figliola di l'Imperatore germanicu.

Casimiru era digià tisicu. I duttori, scelti da u babbu, li dicenu chì issu matrimoniu pudia guariscelu. Ellu risponde chì u solu rimediu à a so malatia era a prighera.

Hè mortu à 25 anni, u 4 marzu 1484. L'anu canunizatu 36 anni dopu è, in u 1602, hè statu pruclamatu Santu Patrone di a Polonia.

Etimolugia : da u polonese "kasimierz" (paceru).

Casate : Casimiri.

Nomi : Casimir, Casimiro, Casimiru, Casper, Cass, Cassie, Cassy, Kasimir, Kasmira.

Nazioni : Lituania, Russia.

Prutezzione : ghjuventù.



Tags : Lingua corsa
Mardi 4 Mars 2014 à 00:41

Marinu era un legiunariu di a Cesarea Marittima, capilocu di a Palestina occupata da i Rumani.


Era un bon suldatu, è l'avianu fattu cinturione, vene à dì ch'ellu avia u cumandu di centu fantacini. A regula vulia chì, nanzu d'occupà e so nove funzioni, devia sacrificà à i dii pagani. Ellu chì si era fattu cristianu, ricusò. U ghjudice li dete trè ore di riflessione. Isse trè ore, Marinu e passò à pregà. Dopu, cum'ellu era sempre decisu à ùn rinnegà a so fede, l'anu tagliatu u capu. Era versu l'annu 262.

Un altru Marinu, chì campava à u seculu settimu, hè festighjatu u 4 sittembre in a cità è republica di San Marinu.

Etimolugia: da u lat. "marinus" (di u mare).

Casate: Marini

 



Tags : Lingua corsa
Lundi 3 Mars 2014 à 00:13

Carlu, dettu "u Bravu", natu versu l'annu 1081, serebbi u quartu figliolu di San Knud, rè di u Danimarca. Era conte di a Fiandria è hà participatu à a prima Cruciata.


In i so stati, Carlu avia impostu a "tregua di Diu", istituita un seculu nanzu da Santu Odilone, un santu chì difendia di battesi in l'Avventu, in Quaresima è in Pasqua.

Contanu chì, un ghjornu, Carlu essendu à a messa, una povera donna vense à dilli chì un suldatu l'avia arrubatu a so vacca.

- Mi ne occuperaghju passatu l'uffiziu, disse Carlu.

- Iè ma tandu - disse a donna - u suldatu serà luntanu, è quale hè chì u chjapperà?

Carlu li dete u so mantellu:

- Tè, piglialu, falatine in fondu di a chjesa è aspettami. O trovu a vacca, o ti teni u mantellu.

Ci vole à dì chì u mantellu, tuttu ricamatu d'oru, valia parechje capite di vaccine.

Dopu à a messa, Carlu dete ordini à i so ufficiali chì ritruvonu u suldatu è a vacca. È ellu, ricuperò u mantellu.

Carlu u Bravu hè statu assassinatu in una chjesa, mentre ch'ellu pregava, u 2 marzu 1127, mercuri di e Cenere, da un signoru disubidiente ch'ellu avia liticatu.

Etimolugia, casate è nomi : Cf Carlu Boromeo (4 nuvembre).



Tags : Lingua corsa
Dimanche 2 Mars 2014 à 00:17

Secondu a tradizione, Unurina fù marturiata è lampata in a Senna, mezu à l'attuale cità di Lillebonne è Harfleur, dipartimentu di a Seine-Maritime. L'anu trova è sepolta in Guerarvilla, l'attuale cità di Graville-Sainte-Honorine.


In l'876, e so reliquie sò state purtate in Confluenziu, l'attuale Conflans-Sainte-Honorine, dipartimentu di l'Yvelines, à l'aghjunghjente di a Seine è di l'Oise.

Etimolugia : da u lat. "honoratus" (unuratu, ludatu).

Nomi : Honor, Honorat, Honoratus, Honoré, Honorine, Honorius, Onorata, Onorato, Onorio, Ratus, Unurata, Unuratu.

Prutezzione : a navigazione fluviale.


Leandru era un vescu di Siviglia mortu versu l'annu 600. Era natu in Cartagene 60 anni nanzu è l'avianu fattu vescu à l'età di 39 anni.

Da un seculu, a Spagna era occupata da i Visigoti, chì ghjeranu ariani, vene à dì cristiani, ma senza addimette a Santissima Trinità, dunque a divinità di Ghjesù.

L'annu 587, u so rè, Reccared, si fece catolicu è a Spagna fù guvernata da i catolichi sinu à a ghjunta di l'Arabi, in 711.

Prima, Leandru avia participatu à l'intrecci religiosi di a famiglia reale: u babbu di Reccared era arianu, u so figliolu primu natu era catolicu è avia mandatu u vescu di Siviglia ind'è l'imperatore di Bizanziu per dumandà aiutu. U rè avia fattu tumbà u figliolu è, à Leandru, l'avia scacciatu di Spagna. In 586, u rè muria, è u so secondu figliolu, Raccared, li succedia.

A cunversione di Reccared serebbi devuta à Leandru è ghjè per quessa chì a Chjesa catolica l'hà messu nantu à l'altari.

Etimolugia : da u gr. "leandros" (omu di u so populu?).

Casate : Leandri.

Nomi : Léand, Leander, Leandra, Léandre, Leandri, Leandru.

Paesi è cità : Siviglia (13 marzu).



Tags : Lingua corsa
Jeudi 27 Février 2014 à 01:03

Nestoriu era vescu di Maghidos, in Turchia. Sottu à u regnu di l'imperatore Deziu, da l'annu 248 à l'annu 251, numerosi eranu i cristiani chì rinnegavanu a so fede per ùn esse tombi.


Temendu chì quelli di a so dioccesi ne fessinu altr'è tantu, Nestoriu li cunsigliò di fughje è di piattassi. Ellu si n'hè statu in cità, è l'anu arrestatu.

U guvernatore l'hà dettu: "Postu chè tù preferisci un omu crucifissatu à i nostri imperatori è à i nostri dii immurtali, murerai ancu tù nantu à una croce". È Nestoriu fù crucifissatu. Era l'annu 250.

Etimolugia : da u grecu "Nestôr", nome di persona.

Nomi : Nestor, Nestora, Nestoria, Nestoriu, Stora.


Purfiriu era un Grecu di Salonicchiu, natu l'annu 347, mortu in Gaza di Palestina l'annu 420.

Marcu u Diacunu hà scrittu chì Purfiriu era un rimitu chì campava in una grotta ma, per via di un tumore à u fegatu, si ne era venutu in Ghjerusalemme duv'ellu vulia more.

"L'aghju vistu pè a prima volta - dice Marcu -, andendu à u Santu Sepolcru, zimbu, magru fittu, faccia cerosa, appughjendusi nantu à un bastone per marchjà, è quasi ch'ellu ùn pudia movesi.

"Un ghjornu, Purfiriu mi hà mandatu à u so paese per ricuperà una lascita. Quandu sò vultatu, era in piena salute. Mi hà contu ch'ellu avia vistu à Ghjesù cù u ladru bravu, è Ghjesù avia cumandatu à u ladru di guarillu."

Purfiriu fù fattu prete, incaricatu di curà a Santa Croce, ma travaglichjava quantunque cum'è scarparu per fassi dui soldi.

À 49 anni, hè diventatu vescu di Gaza, una cità pagana duve i Cristiani eranu persecutati. Cù Marcu, andò à truvà l'imperatrice Eudossia per dumandalli di rompe i tempii è di fà una chjesa cristiana. Eudossia era incinta. Purfiriu li disse: "Parturiscerete d'un maschju". "S'ella accade, disse Eudossia, ùn averete à lagnavvi di mè".

L'imperatrice ebbe un maschju, mandò i so suldati per sciappà l'ottu tempii di Gaza è dete i soldi per fà una bellissima chjesa, detta da tandu: a basilica eudossiana.

Purfiriu hè mortu à 73 anni, dopu à esse statu 43 anni u vescu di Gaza è avè cunvertitu tutta a pupulazione.



Tags : Lingua corsa
Mercredi 26 Février 2014 à 00:54

Issu Santu hè citatu pè a prima volta in u Martirologu d'Usuardu.


Usuardu era un frate chì campava à u seculu IX. U rè di Francia, Carlu u Pilatu, l'avia incaricatu di scrive una lista di i santi cù a vita d'ugnunu. L'uriginale si trova à a Bibliuteca naziunale di Parigi, ma hè statu stampatu parechje volte. Ci dice chì Mudestu era un vescu di Trevi, in Alemagna, à l'epica di l'invasione franca, è ch'ellu hè mortu l'annu 486. Nomi : Modesta, Modeste, Modestia, Modestine, Modesty, Mudesta, Mudestu.  


Tags : Lingua corsa
Lundi 24 Février 2014 à 00:09

Lazaru era un frate di Custantinopuli chì pinghjia figure sacre à l'epica iconoclastica quandu, da 725 à 842, sciappavanu è brusgiavanu e riprisentazioni di Diu è di i santi.


Versu l'annu 830, l'Imperatore Teofilu u fece arrestà è li fece brusgià e palme di e mani. L'imperatrice Teodora u piattò, u curò è u guarì, è Lazaru riprincipiò à pinghje.

À a morte di u maritu, l'annu 842, Teodora ebbe a regenza per quattordeci anni. Fece stancià a guerra di e figure chì durava da più di un seculu. Lazaru fù incaricatu di andà in Roma à danne a nova à u papa.

Certi pretendenu chì, vultendu da Roma, u battellu si hè affundatu è Lazaru hè mortu annegatu. D'altri dicenu ch'ellu hè mortu in l'867, dopu à avè ricusatu di pregà pè u boia chì l'avia marturiatu.

Etimolugia : V. Lazaru (17 dicembre).


Policarpu hè u secondu di i martiri cunnusciuti, u primu essendu San Stefanu. Hè mortu in l'annu 155, in Smirne.

Era statu un discepulu di San Ghjuvanni l'Evangelistu è avia cunnusciutu quelli chì avianu cunnusciutu à Ghjesù. Santu Ireneu conta chì Policarpu li dicia: "Iè, l'aghju po cunnusciutu benissimu à San Ghjuvanni. Mi pare di vedelu ancu avà. Si calava accantu à noi altri zitelli, è ci ripetia e parulle di l'apostuli è quelle di Ghjesù".

Policarpu era vescu di Smirne quand'ellu fù ubbligatu di piattassi per via di e persecuzioni. Si era rifugiatu in u granaghju di una casetta, ma fù traditu da un giovanu servu torturatu da i suldati. L'anu purtatu davanti à u proconsule chì li prumettì di salvalli a vita s'ellu rinnegava a so fede.

"Facenu 86 anni ch'appartengu à u Signore, disse Policarpu, ùn mi hà fattu nisun male, è vulite ch'o u rinneghi? Mancu à pensalla!"

Allora u purtonu nantu à un legnaghju per brusgiallu vivu. Ricusò di lasciassi lià mani è pedi è si messe à pregà mentre ch'elli zingavanu focu. Ci hè vulsutu chì i suldati u difiniscanu à stilettate, chì e fiastare l'allisciavanu senza brusgiallu.

Etimolugia : da u grecu "polus" (assai) è "karpos" (fruttu).



Tags : Lingua corsa
Dimanche 23 Février 2014 à 02:08

A principessa Isabella avia ondeci anni di menu chè u fratellu, San Luigi, rè di Francia.


Da chjuca, era digià fatta pè u celu. San Luigi hà contu chì, una mane, u camerieru avia imbucinatu a strapunta duv'ella durmia. In più bella, anu intesu una vuciuccia. Era ella chì pregava è si era lasciata ingutuppà senza avvedesine.

Isabella hà riesciutu à francassi da u matrimoniu è hà campatu in una casetta, vicinu à un cunventu ch'ella avia fattu fà pè e sore parigine di santa Chjara.

Hè morta u 22 ferraghju 1270 à l'età di 45 anni.

Etimolugia è nomi : Cf Lisabetta di u Portugallu (4 lugliu).

Paesi è cità : Parigi (12 sittembre), Longchamp (31 agostu).



Tags : Lingua corsa
Samedi 22 Février 2014 à 00:25

Petru hè natu l'annu 1007 in a cità taliana di Ravenna. Era u più chjucu d'una famiglia di povera ghjente. Pare chì a mamma abbia ricusatu di dalli à sughje. Dopu à a morte di i genitori, currò i porci d'un fratellu. Un altru fratellu, Damianu, chì l'hà lasciatu u so nome, u racoglie è u manda à a scola. Diventa cusì prufessore in Faenza è Ravenna.


À 28 anni, Petru Damianu s'hè fattu frate camaldulese è, ottu anni dopu, era l'abbate di Fonte Avellano, u cunventu Principale di l'Ordine.

U papa u vulia fà cardinale, ellu ùn vulia. Hà finitu per accettà chì quellu avia minacciatu di scumunicallu. Per sei anni, Petru fù mandatu quindi è culandi cum'è legatu puntificale, ma sempre vulia demissiunà. Un ghjornu, u papa Lisandru Secondu (1061-1073) li disse: "Scegli! O resti cardinale o, dopu à a to morte, ferai centu anni di purgatoriu". Petru sceglì u purgatoriu è riturnò in Fonte Avellano per campà in a sulitutine è per scrive.

Scrive, hà scrittu tantu è più. Ne resta più di duiecentu lettere, prediche, puesie, vite di santi, librucci è libroni. U so " Libru di Gomorra", duv'ellu cundanna u lussu è a lussuria di i preti è di i frati, cumpresi quelli di a Corte papale, hè u libru u più scabrosu chì un Santu abbia scrittu. Hè statu interdettu sinu à l'annu 1900.

Petru Damianu hè mortu in Faenza, in a nuttata da u 22 à u 23 ferraghju di l'annu 1072. Nanzu di more, avia preparatu u so epitaffiu. Ecculu:

"Sì ciò ch'o era, serai ciò ch'o sò. Ricordati di mè, ti ne pregu! Abbie pietà di e cenere di Petru chì sò quì. Prega, pianghji, è dumanda à u Signore di risparmiammi."

Etimolugia : V. Petru (29 ghjugnu) è Damianu (26 sittembre).



Tags : Lingua corsa
Vendredi 21 Février 2014 à 00:53
1 ... « 10 11 12 13 14 15 16 » ... 56