Corse Net Infos - Pure player corse

I santi

Era natu à l'epica chì u guvernu di Londra spusessava i so paisani per dà terre à l'Inglesi prutestanti chì accettavanu di stabilissi in l'isula. Avia 20 anni quandu u dittatore Cromwell fece massacrà l'Irlandesi chì si eranu rivultati.


;À 25 anni, Uliveriu hè fattu prete è, à 40 anni, u papa ne face l'arcivescu di Armagh.
I strazi ùn li manconu. Malgradu e difficultà per esercità u so mistieru, era sempre curagiosu, attivu è di bon umore. Ancu in e prigiò di Londra, era sempre alegru è curtese. L'avianu inculpatu di altu tradimentu. Dicianu ch'ellu avia preparatu u sbarcu in Irlanda di vintimila francesi è impostu i so preti per armà settantamila suldati contru à l'Inghilterra. In tribunale, dui frati ghjuronu nantu à a Bibbia chì l'accusa era vera. U ghjuratu u cundannò à esse - citu - "impiccatu, viutatu è smembratu".
Scrivendu a so ultima lettera, Uliveriu dicia ch'ellu era felice di serve di mudellu à i so cari Irlandesi è di andassine in Celu accantu à Cristu.
U so corpu hè statu sepoltu in Inghilterra, in l'abbazia di Downside, è u so capu in a Republica d'Irlanda, à Drogheda.
Etimolugia : da u germ. "anu" (antenatu) è "laib" (discendente).
Casate: Olivieri.
Nomi : Lell, Noll, Ol, Olier, Olive, Oliveiros, Oliver, Oliverio, Oliverius, Oliverus, Olivette, Olivia, Olivier, Ollier, Ollivier, Uliva, Uliveria, Uliveriu, Ulivu.
Litteratura: "Chanson de Roland" (XIIe s.), Dickens, "Oliver Twist" (1838). Retrouvez l'émission I Santi sur Voce Nustrale  du lundi au samedi à 10h30.


Tags : Lingua corsa
Vendredi 12 Juillet 2013 à 00:06

Pacificu era un truvatore talianu curunatu, à u Campidogliu, da l'Imperatore, "Principe di i Pueti" . Si era cunvertirtu à l'età di 50 anni, sentendu predicà à San Francescu chì u mandò in Parigi per creà un cunventu. Era l'annu 1217. Sei anni dopu, vultava in Italia è ghjera fattu Visitadore di e Sore di Santa Chjara.


Fù ellu chì, u primu, cantò u "Canticu di u Sole", cumpostu da San Francescu in u 1225. L'affare si passò in a cità d'Assisi, duve u vescu è u podestà eranu in bischizzu. Un ghjornu ch'elli eranu tramindui prisenti à una cirimonia, Pacificu, chì avia una bellissima voce, intona:
"Ludatu sie tù, O Signore, per tutte e creature è, in particulare, pè u nostru fratellu u Sole chì ci face lume."
U podestà stava à sente, mani ghjunte, prontu à pianghje.
"Ludatu sie tù, o Signore, pè a nostra surella a Terra, surella è mamma, chì ci porta è ci nutrisce."
E' San Francescu aghjunse:
"Ludatu sie tù, o Signore, per tutti quelli chì perdonanu è mantenenu a pace, chì, da tè, Altissimu, seranu curunati."
E' tandu, u vescu è u posdestà si abbraccionu.
Pacificu hè mortu in Belgica versu l'annu 1230. Retrouvez l'émission I Santi sur Voce Nustrale  du lundi au samedi à 10h30.


Tags : Lingua corsa
Mercredi 10 Juillet 2013 à 00:11

Era entrata in a Cungregazione di e Franciscane Missiunarie di Maria cù u nome di Amandina. E' po, era partuta pè a China. I Chinesi a chjamavanu "A Vergine europea chì ride sempre".


Amandina avia sceltu un gattivu mumentu per andà in issu paese. A China venia di perde a guerra contru à u Giappone aiutatu da e nazioni occidentale è, in e pruvincie di u Nordu, era natu un muvimentu patrioticu, quellu di i Bozzer, incuraggitu da a Corte di Pecchinu.
In Pecchinu, i Bozzer accampanu e legazione europee è tombanu l'imbasciadore alemanu. In u 1900, occupanu e cuncessioni europee di Tien Sin.
Ne sò scacciati u 17 lugliu è Pecchinu hè occupatu u 13 agostu mentre ch'ella ghjunghje una truppa internaziunale ma, per Amandina, era troppu tardi. U 9 lugliu, era stata massacrata cù duie altre sore, Adulfina, una Olandese, è Ermina, una Francese.
Etimolugia : da u lat. "amandus" (chì deve esse tenutu caru).
Nomi : Amance, Amand, Amanda, Amandina, Amandine, Amelinda, Manda, Mandy. Retrouvez l'émission I Santi sur Voce Nustrale  du lundi au samedi à 10h30.


Tags : Lingua corsa
Mardi 9 Juillet 2013 à 02:02

Chilianu era un frate irlandese natu versu l'annu 640. Partutu per evangelizà i paesi germanichi, predicò in Turingia, in Franconia, è po ghjunse in Würtzburg, capitale di a Baviera.


Fù ben accoltu da u duca chì si serebbi cunvertitu vulenteri, ma ci era un impedimentu: si era maritatu cù a moglia di u fratellu cum'è Erode in i tempi. Allora, Chilianu andò in Roma à cunsultà u papa. E' u papa disse chì, prima di esse battizatu, u duca devia rinnegà a moglia. Ellu ùn dumandava chè megliu chì a donna era gattiva è ùn li piacia più.
Ma ella tenia à u maritu. Un ghjornu chì u duca era in viaghju, fece tumbà à Chilianu è i so cumpagni. Sò stati interrati in una fossa prufonda cù tutti l'ornamenti è i vasi sacri. Era l'annu 689.
Quand'ellu ghjunse u duca, a moglia li disse ch'elli si ne eranu andati. E' cusì a Baviera restò pagana. Hè stata cristianizata una cinquantina d'anni dopu da San Bonifaziu.
Etimolugia : forse da l'irlandese "Koulman" forma brettona di Colombanu.
Nomi : Chilianu, Coloman, Kalman, Kilian, Killian, Liliane. Retrouvez l'émission I Santi sur Voce Nustrale  du lundi au samedi à 10h30.


Tags : Lingua corsa
Lundi 8 Juillet 2013 à 01:21

A' a fine di u seculu XVI, in Inghilterra, a religione anglicana avia pigliatu forza è i Catolichi eranu pochi. Pè a regina di l'epica, figliola di Arrigu VIII, chì guvernò 45 anni (1558-1603), eranu sempre troppu.


Allora, creò ciò ch'elli anu chjamatu l'Inquisizione inglese. Era difesa à i Catolichi d'esce da a so cumunità è di assiste à una messa. Risicavanu una forte emmenda. I preti di a chjesa di Roma, elli, risicavanu a morte.
Un ghjornu, Rudolfu Milner, un lavuratore ignurante, babbu di ottu figlioli, si fece piglià in traccia di cumunicà. Essendu poveru ùn pobbe pagà l'emmenda è u messenu in prigiò.
Quandu, di tantu in tantu, u lasciavanu sorte, ne prufittava per aiutà i preti catolichi chì facianu un travagliu clandestinu d'evangelizazione. DIventò amicu cù unu d'elli, Ruggeru Dickenson.
Issa amicizia l'hà ghjunti in tribunale. U ghjudice averebbi vulsutu salvà à Rudolfu è li prumettia di assolvelu s'ellu andava à fà una prighera in una chjesa anglicana. Rudolfu ricusò è fù impiccatu attempu à u prete. Era u 7 lugliu 1591, in Wincester.
Etimolugia : da u germ. "rad" (cunsiglieru) è "wolf" (lupu).
Nomi : Radeke, Radlof, Radolf, Radolfo, Radolphe, Radulf, Raff, Ralf, Ralfs, Ralph, Ralphe, Raoul, Raoulet, Raoulin, Ratolf, Rauf, Raul, Raùl, Redelf, Reel, Relef, Rowl, Rudolfu. Retrouvez l'émission I Santi sur Voce Nustrale  du lundi au samedi à 10h30.


Tags : Lingua corsa
Dimanche 7 Juillet 2013 à 01:22

Marietta Goretti era una Taliana, nata u 16 uttobre 1890, in Corinaldo, vicinu à Ancona. Avia 9 anni quandu i genitori si ne vanu in e Padule Pontine à circà travagliu. Stanu à e Ferriere di Conca. U babbu si more, a mamma travaglia, Marietta cura i cinque fratelli è surelle.


A 12 anni era digià una giuvanotta grande è bella. U 5 lugliu 1902, un vicinu, un certu Lisandru, chì a vulia per forza, entre in scemità è li mena quattordeci spinzunate. Marietta more u lindumane à l'uspidale di Nettuno, perdunendu à l'assassinu.
Lisandru passerà 27 anni in prigiò. In u 1910, face un sonniu, vede à Marietta in un giardinu, mezu à i gigli è purghjenduli un fiore. Da issu ghjornu, si cunverte è diventa un mudellu di prigiuneru. Dicennove anni dopu, hè aggraziatu. A' u mese di dicembre di u 1937, và à truvà a mamma di Marietta, è quella li dice: "Postu chì Marietta ti hà perdunatu, eiu dinù ti perdongu".
Quandu, in u 1947, Marietta hè stata beatificata, à a cirimonia ci era a mamma è, accantu, l'assassinu pentitu.
Prutezzione : giuvanotte. Retrouvez l'émission I Santi sur Voce Nustrale  du lundi au samedi à 10h30.


Tags : Lingua corsa
Samedi 6 Juillet 2013 à 00:24

Tognumaria, hè natu in a cità lombarda di Cremona l'annu 1502. Hà studiatu a medicina in Paduva. A' 22 anni hè duttore è volta in Cremona ma, invece di curà i malati, predicheghja u Vangellu di Ghjesù. Era l'epica chì, in Alemagna, Luteriu predicava a Riforma è traducia a Bibbia in Alemanu.


 In u 1528, Tognumaria hè urdinatu prete. Dui anni dopu, crea a Cungregazione di i Frati di San Paulu chì, in u 1538, si stabilisce in Milanu. Issi frati seranu detti Barnabiti per via di a chjesa di San Barnabà.
Issu annu 1538, Santu Lisandru Sauli avia 4 anni. A' 17 anni, entre in a Cungregazione è à 33 anni ne diventa u superiore generale. Trè anni dopu, hè fattu vescu d'Aleria, una cità distrutta, è si stabilisce in Cervioni duv'ellu face custruì u seminariu, a cattedrale è u palazzu viscuvile.
Santu Tognumaria hè mortu giovanu, à 37 anni, u 5 lugliu 1539, subitu dopu à u trasferimentu di a cungregazione in Milanu.
Etimolugia,casate è nomi : cf u 17 ghjennaghju. Retrouvez l'émission I Santi sur Voce Nustrale  du lundi au samedi à 10h30.


Tags : Lingua corsa
Vendredi 5 Juillet 2013 à 02:48

Lisabetta, nata in u 1271, era a figliola di Petru, rè d'Aragone, Sardegna è Corsica. A' 12 anni, l'anu maritata cù Diunisu, bon amministratore è puetu chì, ottu anni dopu, serà rè di u Portugallu, è regnerà trentasei anni. Anu avutu dui figlioli: una femina, Custanzia, chì ghjè stata regina di a Castiglia, è un maschju, Alfonsu, chì hà pigliatu a seguita di u babbu.


Diunisu era dunnaiu è hà avutu ùn sò quantu bastardi chì Lisabetta allevava cum'è i so figlioli. Ella si cuntentava di l'amore di Diu.
U so maritu, Lisabetta l'aiutava quand'ellu avia bisognu d'ella, u cunsigliava è vulia chì a ghjente u tenghi caru.Quandu Diunisu hè mortu, Lisabetta avia 54 anni. Si hè ritirata in Coimbra, cù e sore di Santa Chjara, cum'è Terziaria di San Francescu.
A' 65 anni, andò in Estremozu per fà chì u figliolu, Alfonsu, è u ghjeneru, Ferdinandu u Castigliese, si contrinu. Custì si ammalò è morse u 4 lugliu 1336. In puntu di morte, disse à a nora chì a curava: "Fate pusà issa bella donna vestuta di biancu". Era a Madonna chì venia à circalla.
Etimolugia : da l'ebreu "elischeba" (Diu hè u mio ghjuramentu).
Nomi : Babetta, Babette, Belita, Bella, Belle, Bess, Bessie, Beth, Betsey, Betsy, Bette, Bettina, Betty, Ealasaid, Eilis, Elisa, Elisabeth, Elisabethus, Elisabetta, Elisabetta, Elise, Elisée, Eliseo, Elisha, Eliza, Elizabete, Elizabeth, Elsa, Elsbeth, Else, Elsebein, Elseline, Elsie, Elsje, Elslin, Elspeth, Erzsébet, Erzsike, Ielissaveta, Ilsabe, Ilse, Ilsebey, Isa, Isabeau, Isabelle, Libby, Liesgen, Lillah, Lillibet, Lily, Lisa, Lisabetta, Lisbeth, Lise, Liselotte, Lisette, Lison, Lissounia, Lizbeth, Lizon, Lysje, Risabetta, Tetsy, Ysabel.
Paesi è cità : Coimbra, Estremoz, Saragozza.

Fiurenzu passa per esse statu u primu vescu di a tribù di i Cadurci, l'attuale cità di Cahors, in u dipartimentu di u Lot.
Etimolugia : da u lat. "florens" (in fiore). U nome era assai in usu in a Roma antica per via di e Floralie, isse feste in l'onore di Flora chì ghjera a mamma di u Veranu.
Nomi : Fiora, Fiurenza, Fiurenzu, Fiurinda, Fleur, Fleurance, Flor, Flora, Flore, Florence, Florenceau, Florencia, Florenciano, Florencio, Florens, Florent, Florentia, Florentin, Florentina, Florentine, Florentius, Florenty, Florenz, Florian, Floriane, Florinde, Florine, Flossie, Flurinda, Poncha.
Retrouvez l'émission I Santi sur Voce Nustrale  du lundi au samedi à 10h30.



Tags : Lingua corsa
Jeudi 4 Juillet 2013 à 00:17

Tumasgiu era l'Apostulu curaggiosu. Quandu Ghjesù sebbe chì Lazaru era mortu, volse andà in Bettania, accantu à Ghjerusalemme, per cunsulà e surelle.


 - "O Maè, ùn andà - dissenu a più parte di l'Apostuli -, chì, quallà, i Ghjudei anu da tumbatti à petrate".
Tumasgiu, ellu, disse:
- "Andemu ancu noi, è murimu cun ellu, postu ch'ellu vole more".
Tumasgiu era dinù l'Apostulu chì vulia vede è tuccà. U fattu hè contu in u Vangellu secondu San Ghjuvanni:
Dopu à a Risurezzione, Ghjesù si fece vede à Maria è à i discepuli. Ma Tumasgiu ùn ci era è, quand'elli li cuntonu u fattu, ùn u volse crede. Disse: "S'o ùn vegu in e so mani e marche di i chjodi, s'o ùn mettu u ditu in u ciottu lasciatu da i chjodi è a manu in a ferita di e coste, ùn a possu crede".
Ottu ghjorni dopu, Ghjesù vultò. Entrò in casa à porte serrate, è disse: "Pace à voi". E' po chjamò à Tumasgiu: "O Tumà, porghji u ditu è tocca e mio mani. Porghji ancu a manu è mettila in a ferita di e mio coste. E' ùn sie increduculu; anzi, sie credente".
E' po disse: "Ai vistu è ai credutu. Beati quelli chì ùn anu vistu è chì anu credutu".
Ci sò chì pensanu chì, dopu à e Penticoste, Tumasgiu hè andatu à evangelizà l'Indie. U fattu hè chì, ancu oghje, in u Deccanu, ci hè una chjesa cù un ritu venutu da a Siria. I credenti sò centinare di mila. I chjamanu: "I Cristiani di San Tumasgiu".
Etimolugia : da l'aramaicu "toma" (picciaiu).
Casate : Toma, Tomasi, Tomasini, Tomi, Tommasi, Tommasini.
Nomi : Dehmel, Foma, Foma, Fomaïda, Khoma, Maas, Macey, Masetto, Maso, Massey, Tam, Tammy, Thoma, Thomas, Thomase, Thomasin, Thomasine, Thomasje, Thomé, Thömel, Thomelin, Thoms, Thum, Tom, Tomas, Tomàs, Tomasa, Tomasi, Tomasina, Tomaso, Tomé, Tomè, Tommie, Tommy, Toms, Tumasgia, Tumasgiu, Tumasina, Tumè, Tummasgiu.
In Corsica, u nome Tumasgiu hè datu à u catinu, è Tumasginu à Carnavà. Perchè?
Paesi è cità : Portugallu, Moa, Riga, Méliapor. In Corsica: Belgudè, Eccica Suarella, Lopigna, Pastricciola.
Prutezzione : esperti, luseri, stimadori. Retrouvez l'émission I Santi sur Voce Nustrale  du lundi au samedi à 10h30.


Tags : Lingua corsa
Mercredi 3 Juillet 2013 à 06:36

Ci sò chì pretendenu chì Martinianu è Processu eranu dui suldati di a guardia pretoriana di Nerone. Incaricati di curà l'apostuli Petru è Paulu, incarcerati in a prigiò Mamertina, si sò lasciati cunverte da i discepuli di Ghjesù. Petru l'averebbi battizatu cù l'acqua di una surgente chìesiste ancu oghje.


 Sò stati scapati nantu à a via Aurelia versu l'annu 67.
A' u seculu quartu, i Rumani l'anu fattu una chjesa è, à u principiu di u seculu nove, u papa Pasquale Primu fece purtà e so osse in a basilica di San Petru.
Etimolugia, casate è nomi : cf Martinu (13 aprile).
Prutezzione : Martinianu hè u santu patrone di i guardiani di prigiò.

Ottone, vescu di Bamberga, in a Baviera, hè dettu l'Apostulu di a Pomerania per via chì ne hà fattu un paese catolicu.
Era u cappellanu di Arrigu Quartu, l'imperatore alemanu venutu à Canossa, u castellu di Mattilda di Toscana, à dumandà perdonu à u papa (ghjè tandu chì u papa è Mattilda almanacconu di dà a Corsica à Pisa).
Dopu à a morte di Arrigu Quartu, Ottone hà cuntinuvatu à fà u cappellanu à u figliolu, Arrigu Quintu.
I dui imperatori tenianu assai à ellu malgradu i so rimproveri pè a pulitica di i dui omi contru à l'auturità di u papa.
Si pò dì chì Ottone hà avutu u meritu di truvà una suluzione à a famosa guerra di l'investiture duv'elli anu scumbattutu sei papa, cinque antipapa è dui imperatori d'Alemagna. Grazia à ellu è à a so teuria, chì i papa devianu guvernà cù a pasturale è l'imperatori cù a spada, hè statu signatu, in u 1122, u cuncurdatu di Worms.
Dopu à u cuncurdatu, chjamatu da u rè di Polonia, Ottone hè partutu à evangelizà a Pomerania. Avia tandu 74 anni. Hè mortu à 80 anni, allora chì si appruntava à parte per l'isula di Rughen, in u mare Balticu. Era u 30 ghjugnu 1139.
Etimolugia: da u germ. "odal" (patrimoniu).
Nomi : Attilie, Dille, Dilli, Od, Oda, Odde, Oddone, Odelia, Odelia, Odelin, Odelinda, Odell, Odella, Odet, Odette, Odilas, Odile, Odilia, Odilie, Odille, Odilo, Odilon, Odina, Odinette, Odita, Odon, Otào, Otelo, Otha, Othilia, Othilie, Oto, Othon, Oton, Otsje, Otske, Ott, Ottel, Ottelien, Ottilie, Otto, Otton, Ottone, Ottonia, Tilan, Tilli, Ud, Udel, Udo, Uta, Ute.
Paesi è cità : Bamberga, Pomerania, Camin.
Retrouvez l'émission I Santi sur Voce Nustrale  du lundi au samedi à 10h30.



Tags : Lingua corsa
Mardi 2 Juillet 2013 à 01:19
1 ... « 30 31 32 33 34 35 36 » ... 56