Corse Net Infos - Pure player corse

I santi

Lidia campava in Grecia à u seculu primu. Era marcante di porpura, issa tinta rossa fatta cù certi curnetti marini è chì custava tandu quasi quant'è l'oru. Hè stata cunvertita versu l'annu 55 da San Paulu l'Apostulu.


U fattu hè contu da San Lucca chì ghjera prisente. Dice:
"Imbarcaimu in Troas, è ghjunsimu in Samotracia è, u ghjornu dopu, in Napolis. È, da custì, in Filippi, prima cità di isse parti di a Macedonia è culunia rumana. È ci stetimu qualchì ghjornu.
"Ghjuntu u sabbatu, esciimu da a cità, è andaimu vicinu à u fiume, locu urdinariu di l'orazione.
"Ci simu messi à pusà, parlendu cù e donne custì adunite.
"Frà elle, ci era una certa Lidia, marcante di porpura, di a cità di Tiatiri, serva di Diu, chì stava à sente.
"U Signore aprì u so core è ella capì ciò ch'ellu disse Paulu.
"Dopu à ch'ella fù battizata, ella è a so famiglia, ci pregò dicendu: "S'è vo mi avite ghjudicatu esse fida à u Signore, entrate in casa meia è stateci". È cusì fecimu."
Etimolugia : da u grecu "Lydios" (nome di una regione).
Nomi : Liddy, Lidi, Lidia, Lidija, Lidonia, Lika, Linoulia, Lydia, Lydiane, Lydie.
Litteratura : Teresia von Bacheracht: "Lydia" (1844).

Nicudemu era un Fariseu, rettore di i Ghjudei.
U Vangellu secondu San Ghjuvanni conta chì, di notte tempu, Nicudemu era venutu à truvà à Ghjesù è li avia dettu: "O Maè ! noi sapimu chì tù sì un duttore mandatu da Diu, chì nisunu pò fà i miraculi chì tù faci s'ellu ùn hà à Diu cun ellu".
Ghjesù rispose è li disse: "In verità, a ti dicu, nisunu pò avè parte à u regnu di Diu s'ellu ùn hè natu una seconda volta".
- "È cumu si face ? disse Nicudemu. Cumu, un omu, essendu vechju pò nasce ? Cumu pò entre una seconda volta in u corpu di a so mamma, è nasce ?
È Ghjesù rispose: "In verità, a ti dicu, à chì ùn hè natu di acqua è di Spiritu, ùn pò entre in u regnu di Diu. Ciò chì ghjè natu da a carne, hè carne, ma ciò chì ghjè natu da u Spiritu, hè Spiritu. Allora, ùn ti maraviglià di ciò ch'o t'aghju dettu. Sì tù, duttore d'Israel, ùn credi quandu ti parlu di e cose di a Terra, chì ne serà quandu ti parleraghju di quelle di u Celu !".
À a Nuvale d'Alisgiani, u 3 agostu celebreghjanu a festa di Santu Stefanu Primu, papa (258-260).
Retrouvez l'émission I Santi sur Voce Nustrale  du lundi au samedi à 10h30



Tags : Lingua corsa
Samedi 3 Août 2013 à 01:08

A chjesa di Santu Petru in Vinculi (in francese Saint-Pierre-aux-Liens) si trova in Roma. A chjamanu dinù a Basilica Eudossiana per via ch'ella hè stata fatta da Eudossia, a veduva di Valentinianu Secondu, in l'annu 442, per cunservà e catene di San Petru.


Hè una chjesa à trè navate cù 20 culonne doriche antiche. Ci hè a bellissima tomba di u papa Ghjuliu Secondu, fatta da Michelangelo, ornata da un Mosè culossale è da e statue di Rachele è Lia, simbuli di a vita cuntemplativa è di a vita attiva.
Etimolugia, casate è nomi : cf u 29 ghjugnu.
Paesi è cità : Roma, Bologna, Ancona, Faenza, Fano, Fiesole, Genuva, Lucca, Napuli, Colonia, Amburgu, Lilla, Louvain, Nantes, Monpellieri, Vannes, York, Sicilia, Baviera, Boemia. In Corsica: Alata, Santu Petru di Venacu, Vivariu, Antisanti (2 lugliu), Sarrula (1u agostu).

Sebbiu, natu in Sardegna versu l'annu 290, era prete in Roma. L'annu 340, u papa u fece vescu di Vercelli, in u Piemonte. Custì campava in cumunità cù d'altri preti è cù laichi. A so teuria era chì i preti ùn avianu micca da fà i signori.
I strazii principionu per ellu quand'ellu fece a guerra à l'arianisimu. Issa duttrina chì negava a divinità di Ghjesù, nata in l'Oriente, prutetta da l'imperatore, era in traccia di sparghjesi in l'Occidente.
Dopu à u cunciliu di Milanu, l'annu 355, Sebbiu fù cundannatu à l'esiliu. Campò in Palestina, in Cappadocia è in i deserti di l'Egittu.
À a morte di l'imperatore, in u 361, riturnò in a so dioccesi duv'ellu morse u 1u agostu di l'annu 370.
Retrouvez l'émission I Santi sur Voce Nustrale  du lundi au samedi à 10h30.



Tags : Lingua corsa
Vendredi 2 Août 2013 à 18:50

Alfonsu Maria di i Liguori hè natu in u 1696, in Marianella, accantu à Napuli. Pare ch'ellu fussi u più grande avucatu di Napuli quandu, à l'età di 27 anni, decise di fassi prete. Urdinatu trè anni dopu, campava cù a povera ghjente è predicava di manera à esse capitu da i più gnuranti


In u 1732, creò a Cungregazione di u Santissimu Redentore cù a regula di campà cum'ellu campava Ghjesù, ma fù un fiascu chì, issa regula, piacì pocu.
À 52 anni, face stampà a so famosa "Teolugia morale". Ista volta dinù, e so teurie ùn so micca accettate da parechji preti.
À 66 anni, accetta di esse vescu di Santa Agata di i Gotti. Era una dioccesi chjuca chjuca è nimu ne vulia. Ellu ci stà 12 anni.
À 79 anni, si ritira in Nocera di i Pagani. Una malatia di a lisca di u spinu l'azzimbava è u facia soffre in cuntinuvu. Campa torna una duzina d'anni, abbandunatu, criticatu, ancu da u papa. Hè mortu u primu agostu 1787.
Etimolugia : da u germ. "adel" (nobile) è "funs" (rapidu, lestu, sempre prontu). Purtatu in Spagna da i Visigoti, si hè spartu in tutta l'Europa.
Casate : Alfonsi.
Nomi : Alfonso, Alfonsu, Alonso, Alonzo, Alphonse, Alphonsine, Fons.
Prutezzione : Alfonsu hè u santu patrone di i cunfessori è moralisti. Retrouvez l'émission I Santi sur Voce Nustrale du lundi au samedi à 10h30.


Tags : Lingua corsa
Jeudi 1 Août 2013 à 02:28

Gnaziu era natu l'annu 1491 in u paese bascu. Era un ufficiale navarese. Quandu Pamplona hè stata accampata da l'armata francese di Francescu Primu, hè statu feritu da una palla di cannone. Avia una trentina d'anni è debbe abbandunà l'armata.


A cunvalescenza fù longa. Ellu, chì virtuosu ùn era mai statu, si hè messu tandu à studià a vita di i santi. È ghjè cusì ch'ellu decise di diventà santu ancu ellu.
È parte per Ghjerusalemme. Stunatu di truvà, in Terra Santa, tanti Magumettani, si mette in l'idea di cunverteli.
Per issa missione, li ci vulia à esse prete. Allora, hè vultatu in Spagna per struissi. À Alcala è Salamanca, duv'ellu passa quattru anni, hà à fà cù l'inquisizione è u mettenu in prigiò. Dopu, per cuntinuvà i so studii, parte per Parigi è ci stà sei anni.
U 15 agostu 1534, in Montmartre, sò sette à fà prufessione di fede religiosa per cunsacrassi à a cunversione di i Musulmani di Palestina. Unu d'elli hè Francescu Saveriu, un altru Spagnolu chì serà santificatu ancu ellu.
Partenu per andà in Terra Santa ma, in Venezia, ùn i lascianu imbarcà è si ne vanu in Roma. Cantanu in i carrughji per buscassi un pezzu di pane. U gruppu piglia u nome di Cumpagnia di Ghjesù. È cusì nasce a Cungregazione di i Ghjesuiti. E custituzioni di l'ordine sò state accettate da Paulu Terzu in u 1540. Cumportanu u votu speciale di ubbidienza à u papa. L'articulu terzu dicia chì u numeru di i frati ùn devia passà i 60, articulu ricusatu è, quandu Gnaziu more, u 31 lugliu 1556, eranu digià un millaiu à girà u mondu.
In Corsica facianu trè anni ch'elli avianu apertu una casa in Bastia. Quella di Aiacciu aprerà in u 1593. A chjesa di Bastia fù a prima in u mondu à esse dedicata à Santu Gnaziu.
I Ghjesuiti anu avutu, in u mondu, una azzione religiosa, pedagogica, suciale è pulitica. À u seculu XVIII, sò stati spulsati da Francia, da Spagna, da u Portugallu. A Cungregazione, suspesa in u 1773, fù ristabilita una quarantina d'anni dopu.
In u 1767, u rè di Spagna i face arrestà è l'imbarca per Civita Vechja. U papa ricusa di riceveli. Allora vuculeghjanu in u mare Tirenu, fin chì Genuva accetti ch'elli sbarchinu in Corsica. N'hè ghjuntu 2000 in Calvi, Algaiola è Bunifaziu, un millaiu in Aiacciu. Tandu, i porti corsi eranu occupati da i Francesi, è l'affare scuntentò u rè di Francia chì l'avia scacciati da u so regnu cinque anni nanzu. Pasquale Paoli, capugenerale di a nazione, avia permessu ch'elli si stabilischinu in i paesi cuntrullati da e so truppe, ma a più parte si stetenu in e cità di u bordimare.
Etimolugia : da u gr. "ignatios" (nativu, nustrale) per mezu di u nome lat. di persona "Ignatius".
Casate : Ignazi.
Nomi : Gnacie, Gnazi, Gnaziu, Ignace, Ignacio, Ignacius, Ignatia, Ignatius, Ignaz, Ignazia, Ignazio, Ignaziu, Jnuigno, Natz, Natze, Nazerl, Nazi.
Paesi è cità : Pamplona, Lanzo in Piemonte. In Corsica: Bastia. Retrouvez l'émission I Santi sur Voce Nustrale
du lundi au samedi à 10h30.



Tags : Lingua corsa
Mercredi 31 Juillet 2013 à 00:26

Ghjulietta era una veduva assai ricca chì campava in Cesarea di Cappadoce, l'attuale cità di Kaiseri, in Turchia, marturiata versu l'annu 303. A so morte hè stata conta una sessantina d'anni dopu da u so paisanu, San Basiliu.


Ghjulietta avia un omu d'affari chì avia sciuppatu quasi tuttu u casale è si appruntava à piglialli ciò chì ne restava. Allora u messe in tribunale.
Davanti à u ghjudice, quellu ùn si pudia difende è avia da esse cundannatu quand'ellu si avanzò per dì: "Issa donna ùn hà dirittu di mandammi in tribunale, chì ghjè cristiana". È ghjera vera chì un decretu imperiale mettia i Cristiani for di legge.
U ghjudice averebbi cuntinuvatu u prucessu sì Ghjulietta avia rinnegatu a so fede. Quella ricusò, è fù cundannata à esse brusgiata viva.
Hè partuta alegra, à boccarisa, per cullà nantu à u legnaghju è cunsulendu e so amiche chì a vulianu cunsulà. E fiare l'anu assuffucata senza brusgialla.
È Basiliu conta chì, duv'ellu era u legnaghju, era nata una surgente chì guaria i malati.
Etimolugia è nomi : cf Ghjuliu (12 aprile).

Petru hè dettu "u crisologu" per via ch'ellu era assai eloquente (a parulla vene da duie parulle greche chì volene dì "oru" è "discorsu"). Quand'ellu hè mortu anu trovu 170 prediche ch'ellu avia scrittu. In u 1729, u papa Benedettu XIII l'hà pruclamatu duttore di a Chjesa.
Petru era natu è mortu in a cità taliana di Imola (v.400-v.450). À 35 anni, era statu fattu vescu di Ravenna.
Etimolugia, casate è nomi : cf u 29 ghjugnu.
Paesi è cità : Ravenna, Imola.
Retrouvez l'émission I Santi sur Voce Nustrale  du lundi au samedi à 10h30.



Tags : Lingua corsa
Mardi 30 Juillet 2013 à 00:07

Pantaleone era un medicu marturiatu in Nicomedia u 27 lugliu di l'annu 303. U cultu di issu santu, diffusu à u seculu quintu in Oriente, hè ghjuntu in Occidente à i seculi XI è XII. In Venezia, ci hè una chjesa dedicata à San Pantalon, è Pantalon hè u nome di una maschera di u teatru venizianu di u seculu XVI.


Casate : Pantaleoni, Pantaloni.
Paesi è cità : Venezia, Oporto, Crema.
Arti: Pantalon, di a cumedia taliana, deve u so nome à u santu patrone di a Chjesa di Venezia. Hè un vechju chì tussichjeghja è sputachjeghja, un viziosu è un avaru. Hè a risata è a vittima di tutti l'Arlicchini di a cumedia taliana, di tutti i Scappins di a cumedia francese è si ritrova in "Cum'ella vi garba" di Shakespeare. Era vestutu di una zimarra veniziana, di un curpettu à bottuli è di calzoni azzeccati. U nome di a maschera veniziana ebbe subitu un gran successu. In Corsica, a spressione "i pantaloni" (in francese: les pantalons) sustituisce di più in più i calzoni taliani è e braghe germaniche è galliche.
Prutezzione: Pantaleone hè u santu patrone di i medichi è di e mammane, ma dinù di e balie, per via di a legenda chì conta chì, quand'elli l'anu scapatu, hè surtitu latte è micca sangue. Retrouvez l'émission I Santi sur Voce Nustrale
du lundi au samedi à 10h30.



Tags : Lingua corsa
Samedi 27 Juillet 2013 à 01:01

Anna è Ghjuvacchinu eranu i genitori di Maria Vergine. I quattru Vangelli ricunnusciuti da a Chjesa catolica ùn ne parlanu, ùn i citanu mancu. L'altri dicenu ch'elli facianu una vita santa, ch'elli avianu grosse bande di animali, è micca figlioli.


Di ùn avè figlioli, era mal vista da i Ghjudei è, à u tempiu, à Ghjuvacchinu accadia ch'elli li ricusinu l'offerte. Dopu à vinti anni di prighere, Anna hà parturitu di Maria.
I Cristiani d'Oriente anu principiatu à interessassi à u babbone è à a mammone di Ghjesù à u seculu quintu. In Occidente, Anna principionu à festighjalla à l'epica di e Cruciate ma i papa ùn sò micca sempre stati d'accunsentu per metteli nantu à u calindariu.
Ghjuliu Secondu, in u 1510, fissa a festa à u 26 lugliu.
Piu Quintu (1566-1572) a supprime.
Gregoriu XV (1621-1623) ne face un ghjornu festivu.
Leone XIII (1878-1903) a riduce à un ritu di seconda classa.
Paulu Sestu (1963-1978) decide chì San Ghjuvacchinu serà festighjatu attempu à Santa Anna, allora chì, assai nanzu, era onuratu u 20 marzu in Roma, U 22 in Polonia, u 28 lugliu in Parigi, u 9 sittembre in Grecia è Milanu, u 9 dicembre in Magonza, è, dopu, Clemente XII (1730-1740) avia messu a so festa in l'uttava di Maria Assunta.

Anna
Etimolugia
: da l'ebreu "hannah" (piena di grazia).
Nomi : Anaïs, Anita, Anke, Anna, Annaik, Annchen, Anne, Annequin, Annet, Annetta, Annette, Annick, Annie, Anouchka, Anouck, Antje, Hannah, Nancy, Nanette, Nannetta, Ninette, Ninon.
In u 1981, in Corsica, Anna venia à u quintu rangu di i nomi feminili dopu à Maria, Ghjuvanna, Francesca è Antunietta. Era quellu di 20 donne nantu à 1000.
Paesi è cità : San Fiurenzu. In Corsica, chjese dedicate à Anna è Ghjuvacchinu ùn ci ne hè, dunque u cultu deve esse statu intruduttu tardi.
Prutezzione : Anna hè a santa patrona di e donne in partu, di e mamme è di e veduve, di quelli chì facenu o vendenu panni, spazzule, di quelli chì travaglianu u legnu. A preganu per esse franchi di a puvertà è, cum'è Sant'Antone di Paduva, pè a cerca di oggetti persi.

Ghjuvacchinu
Etimolugia
: da l'ebreu "Yehoyagim" (Iavè innalza).
Casate : Giovacchini.
Nomi : Achim, Chim, Ghjuvacchina, Ghjuvacchinu, Giacchino, Gioacchina, Gioacchino, Joachim, Joakima, Joaquin, Joaquina, Jochem, Jochen, Jochim, Juchem.
Retrouvez l'émission I Santi sur Voce Nustrale  du lundi au samedi à 10h30.



Tags : Lingua corsa
Vendredi 26 Juillet 2013 à 00:45

Ghjacumu è Ghjuvanni (u fratellu), eranu piscadori. Piscavanu nantu à u lagu di Tiberiada, quandu Ghjesù capitò per issi lochi. Li disse: "Seguitatemi", è u seguitonu. Issi dui apostuli eranu prisenti tramindui à a Risurezzione.


Un ghjornu avianu dumandatu à Ghjesù i dui primi posti in u so regnu ma, quandu Ghjesù era à l'agunia, "l'anima trista à murtoriu", allora ch'ellu avia dumandatu di veghjà è pregà, elli durmianu.
Ghjacumu, era dettu u Maiore per distinguelu da l'altru apostulu, Ghjacumu u Minore, forse per ch'ellu era u più anzianu, o u più grande, o ch'ellu avia raghjuntu à Ghjesù nanzu à l'altru.
Hè statu u primu di l'Apostuli à esse marturiatu. Erode l'hà fattu scapà versu l'annu 44, per fà piacè à i Ghjudei.
Durante ottu seculi, anu pinsatu chì a so tomba era in Palestina o in Egittu, è po, à u seculu IX, i Spagnoli anu dettu ch'ella era in Compostella. Tandu, l'anu fattu una cappella è, in u 1082, una cattedrale.
Santiagu di Compostella hè diventata a Mecca di l'Occidente. Venianu pelegrini da tutte e parti. Cum'è insegna, purtavanu una baioccula (in francese: la coquille Saint Jacques). A via lattea, chè no chjamemu a strada di Roma, o di u Signore, o di San Petru, o di a Madonna, o d'Erode, era chjamata, da i pelegrini, a strada di Santiagu.
Etimolugia, casate è nomi : cf u 3 maghju.
Paesi è cità : Spagna, Guatemala, Nicaragua, Pessaro, Pistoia, Chili, Coimbra, Brunswick, Compostella, Innsbrück. In Corsica: Carbuccia, Chisà, Marignana, u Tassu, Lozzi, a Petra Zitambuli.
Prutezzione : Ghjacumu u Maiore hè u santu patrone di i speziali (farmacisti) è hà a riputazione di guarì i rumatisimi. Retrouvez l'émission I Santi sur Voce Nustrale  du lundi au samedi à 10h30.


Tags : Lingua corsa
Jeudi 25 Juillet 2013 à 01:13

Cristina, morta in l'annu 285, era a figliola di u guvernatore di Tiriu, accantu à u lagu di Bolsena, in Italia. À l'età di 14 anni hè stata marturiata per avè ricusatu di rinnegà a religione catolica. A so tomba hè stata ritrova in u 1880.


Cristina era stata messa in u circulu cù dui serpi chì ricusonu di falli male. Anzi li anu leccatu i pedi è si sò appesi à i so petti cum'è s'elli sughjianu. Allora hè stata tomba da duie frezze.
Etimolugia : da u lat. "christianus" (partitante di u Cristu).
Nomi : Carsta, Carsten, Chrétien, Chrétienne, Chris, Chrissy, Christe, Christel, Christelle, Christian, Christiàn, Christiana, Christiane, Christie, Christina, Christine, Cristiano, Cristianu, Cristina, Karsten, Kerst, Kerstin, Kirsten, Kristian, Kristina, Kristine, Kristocha, Stijn, Stina, Stinke, Tina.
Paesi è cità : Bolsena, Palermo, Torcello. In Corsica: e Valle di Campulori.

In Corsica, u cultu di Santa Cristina esiste sempre, ma pocu. In Santu Petru di Tenda è in Moita, dui lochi portanu u nome di Santa Cristina. Si pò dà chì, in i tempi, ci fussi una chjesa. À u Parapoghju, cumuna d'Arbori, a festa paruchjale era Santa Cristina. Oghje a cappella hè ruvinata. U solu locu duve a festa si hè cunservata hè à e Valle di Campulori. In issa cumuna, e feste di San Pancraziu, u 12 maghju, è di Santa Cristina, u 24 lugliu, anu ancu supraniatu quella di u santu patrone di a parochja, Santu Agustinu, u 28 agostu.
A cappella Santa Cristina di Campulori si trova sottu à u Muchjetu suttanu, à a Frumicaccia. Ghjè una di e più interessante di Corsica per duie ragioni:
. una hè chì l'architettura hè uriginale;
. l'altra, chì sò state cunservate bellissime pitture à l'affrescu.
Prosper Mérimée, cù u so libru "Voyage en Corse" hà fattu cunnosce a chjesa di Santa Cristina à a Francia intera. Cinquanta anni dopu, in u 1890, a cappella era classificata da u Serviziu di i Munimenti Storichi.
Retrouvez l'émission I Santi sur Voce Nustrale  du lundi au samedi à 10h30.



Tags : Lingua corsa
Mercredi 24 Juillet 2013 à 01:44

Brigida hè nata in u 1303. Maritata à 13 anni à un principe svedese, hà avutu ottu figlioli. Quand'ella hà 46 anni, u maritu more. Si ne và in Roma, raghjunta, l'annu dopu, da una figliola, Catalina (Santa Catalina). Anu campatu 23 anni inseme in issa cità, sinu à u 23 lugliu 1373, quandu Brigida hè mort


A so regula di vita, Brigida a pigliava in u Vangellu. Campava cum'è i poveri, micca per bisognu, ma per cunnosce u disprezzu di a ghjente. À una principessa rumana, chì li ne facia u rimproveru, disse: "Ghjesù ùn vi hà micca dumandatu u permessu per campà cum'ellu campava, eiu dinù mi ne passeraghju".
Cum'ella avia a rinomina di prufetizà, i capi di Statu è i papa a cunsultavanu. À i primi li scrivia di cunsacrassi à u benistà di i so populi. In quantu à i papa, chì ghjeranu tandu in Avignone, i precurava di vultassine in Roma.
À 69 anni, Brigida hè partuta pè a Terra Santa, cù Catalina, i figlioli, dui cavalieri è una scorta armata. Ci stetenu 15 mesi. "I più belli di a mio vita", disse Brigida. Hè morta à u ritornu, in Roma, è a salma hè stata purtata in Svezia, à Vadstena.
Una decina d'anni nanzu, avia creatu a Cungregazione di u San Salvadore, detta di e Brigidine.
Etimolugia : da u celtu "brigh" (forza, putenza).
Nomi : Berhed, Biddie, Birgit, Birgitte, Bride, Bridget, Bridie, Brighid, Brigida, Brigide, Brigidina, Brigitte, Britt, Britta, Gitte.
Paesi è cità : Svezia, Irlanda. Retrouvez l'émission I Santi sur Voce Nustrale  du lundi au samedi à 10h30.


Tags : Lingua corsa
Mardi 23 Juillet 2013 à 00:02
1 ... « 28 29 30 31 32 33 34 » ... 56