Nicudemu era un Fariseu, rettore di i Ghjudei.
U Vangellu secondu San Ghjuvanni conta chì, di notte tempu, Nicudemu era venutu à truvà à Ghjesù è li avia dettu: "O Maè ! noi sapimu chì tù sì un duttore mandatu da Diu, chì nisunu pò fà i miraculi chì tù faci s'ellu ùn hà à Diu cun ellu".
Ghjesù rispose è li disse: "In verità, a ti dicu, nisunu pò avè parte à u regnu di Diu s'ellu ùn hè natu una seconda volta".
- "È cumu si face ? disse Nicudemu. Cumu, un omu, essendu vechju pò nasce ? Cumu pò entre una seconda volta in u corpu di a so mamma, è nasce ?
È Ghjesù rispose: "In verità, a ti dicu, à chì ùn hè natu di acqua è di Spiritu, ùn pò entre in u regnu di Diu. Ciò chì ghjè natu da a carne, hè carne, ma ciò chì ghjè natu da u Spiritu, hè Spiritu. Allora, ùn ti maraviglià di ciò ch'o t'aghju dettu. Sì tù, duttore d'Israel, ùn credi quandu ti parlu di e cose di a Terra, chì ne serà quandu ti parleraghju di quelle di u Celu !".
À a Nuvale d'Alisgiani, u 3 agostu celebreghjanu a festa di Santu Stefanu Primu, papa (258-260).
Retrouvez l'émission I Santi sur Voce Nustrale du lundi au samedi à 10h30
Sebbiu, natu in Sardegna versu l'annu 290, era prete in Roma. L'annu 340, u papa u fece vescu di Vercelli, in u Piemonte. Custì campava in cumunità cù d'altri preti è cù laichi. A so teuria era chì i preti ùn avianu micca da fà i signori.
I strazii principionu per ellu quand'ellu fece a guerra à l'arianisimu. Issa duttrina chì negava a divinità di Ghjesù, nata in l'Oriente, prutetta da l'imperatore, era in traccia di sparghjesi in l'Occidente.
Dopu à u cunciliu di Milanu, l'annu 355, Sebbiu fù cundannatu à l'esiliu. Campò in Palestina, in Cappadocia è in i deserti di l'Egittu.
À a morte di l'imperatore, in u 361, riturnò in a so dioccesi duv'ellu morse u 1u agostu di l'annu 370.
Retrouvez l'émission I Santi sur Voce Nustrale du lundi au samedi à 10h30.
Petru hè dettu "u crisologu" per via ch'ellu era assai eloquente (a parulla vene da duie parulle greche chì volene dì "oru" è "discorsu"). Quand'ellu hè mortu anu trovu 170 prediche ch'ellu avia scrittu. In u 1729, u papa Benedettu XIII l'hà pruclamatu duttore di a Chjesa.
Petru era natu è mortu in a cità taliana di Imola (v.400-v.450). À 35 anni, era statu fattu vescu di Ravenna.
Etimolugia, casate è nomi : cf u 29 ghjugnu.
Paesi è cità : Ravenna, Imola.
Retrouvez l'émission I Santi sur Voce Nustrale du lundi au samedi à 10h30.
Ghjuvacchinu
Etimolugia: da l'ebreu "Yehoyagim" (Iavè innalza).
Casate : Giovacchini.
Nomi : Achim, Chim, Ghjuvacchina, Ghjuvacchinu, Giacchino, Gioacchina, Gioacchino, Joachim, Joakima, Joaquin, Joaquina, Jochem, Jochen, Jochim, Juchem.
Retrouvez l'émission I Santi sur Voce Nustrale du lundi au samedi à 10h30.
In Corsica, u cultu di Santa Cristina esiste sempre, ma pocu. In Santu Petru di Tenda è in Moita, dui lochi portanu u nome di Santa Cristina. Si pò dà chì, in i tempi, ci fussi una chjesa. À u Parapoghju, cumuna d'Arbori, a festa paruchjale era Santa Cristina. Oghje a cappella hè ruvinata. U solu locu duve a festa si hè cunservata hè à e Valle di Campulori. In issa cumuna, e feste di San Pancraziu, u 12 maghju, è di Santa Cristina, u 24 lugliu, anu ancu supraniatu quella di u santu patrone di a parochja, Santu Agustinu, u 28 agostu.
A cappella Santa Cristina di Campulori si trova sottu à u Muchjetu suttanu, à a Frumicaccia. Ghjè una di e più interessante di Corsica per duie ragioni:
. una hè chì l'architettura hè uriginale;
. l'altra, chì sò state cunservate bellissime pitture à l'affrescu.
Prosper Mérimée, cù u so libru "Voyage en Corse" hà fattu cunnosce a chjesa di Santa Cristina à a Francia intera. Cinquanta anni dopu, in u 1890, a cappella era classificata da u Serviziu di i Munimenti Storichi.
Retrouvez l'émission I Santi sur Voce Nustrale du lundi au samedi à 10h30.