Corse Net Infos - Pure player corse

I santi

Natalia era a moglia di Santu Adrianu chì l'avia cunvertita à u Cristianisimu. Stavanu in Nicumedia, l'attuale cità d'Izmit, in Turchia. L'anu marturiati in principiu di u seculu quartu cù 23 cumpagni.


In u 1110, e so reliquie sò state purtate à u munasteru di Gheraardsberghen, in l'attuale cità di Grammont, in Belgica.
Natalia hè una santa assai pupulare in Oriente. A scelta di u 26 Agostu per celebrà a so festa vene da i calindarii grechi è bizantini. In Roma, una basilica hè dedicata à Santu Adrianu. Da custì partianu tutte e prucessiò in l'onore di a Madona. Hè per quessa chì, quallà, a festa di Santu Adrianu hè celebrata l'8 sittembre.
Etimolugia : da u lat? "natalis" (ghjornu, ghjornu di a nascita di u Signore).
Nomi : Nacha, Nat, Natacha, Natal, Natala, Natale, Natalène, Natalia, Natalicio, Natalie, Natalina, Nataline, Natalio, Natalis, Natascha, Nathalia, Nathalie, Natoulia, Nattie, Nelig, Nettie, Netty, Noèle, Noélie, Noëlla, Noëlle, Nouel, Nouela, Novela, Novella, Nowell, Tacha, Tali, Talie, Velia. Retrouvez l'émission I Santi sur Voce Nustrale  du lundi au samedi à 10h30.


Tags : Lingua corsa
Lundi 26 Août 2013 à 01:20

Luigi hè diventatu rè di Francia à a morte di u babbu, in u 1226. Avia 12 anni. A regenza l'ebbe a mamma, Bianca a Castigliese, chì guvernò 14 anni. Maritò u figliolu cù Margherita di Provenza chì parturì ondeci volte. Bianca era una donna ghjelosa è una socera preputente. Contanu chì , quandu i giovani sposi vulianu esse soli una stonda, duvianu rifugiassi in una scalunata à volta cù una sentinella à l'entrata è una à a surtita.


A' l'età di 34 anni, Luigi participeghja à a Cruciata per ripiglià a Palestina à u sultanu di l'Egittu. Fattu prigiuneru, deve pagà grossu pè u riscattu. Dopu, visiteghja i Lochi Santi, face riparà qualchì furtezza chì i Cristiani tenianu sempre in Siria è rientre in Francia dopu à esse statu fora sei anni.
Luigi era grande, smirzu, bellu omu, capelli biondi, longhi, è, cusì anu dettu, cù una aria angelica è ochji di culomba. Terziariu di San Francescu, tutti i ghjorni si stava à sente una messuccia è una messa cantata. In più, recitava tutte l'ore sante. Malgradu tuttu issu tempu cunsacratu à a prighera, passa per un rè chì hà sappiutu guvernà u so paese. Soprattuttu, hè cunnusciutu cum'è paceru, arbitru, ghjudice di cumprumessu. Dicenu chì u so tribunale era un carrione sottu à un querciu.
Luigi averebbi vulsutu participà à l'ottesima è ultima Cruciata. Imbarca u 1u agostu 1270, chjappa a pesta è, u 25, more davanti à Tunisi. Vintisette anni dopu era canunizatu.
Etimolugia : da u germ. "hlod" (celebre) è "wig" (cumbattente).
Casate : Lodovichi, Lodovici, Lodovisi, Lovichi, Loviconi, Lovighi, Lovisi, Luiggi, Luigi, Luisi.
Nomi : Alabhaois, Aloisa, Aloisia, Aloisus, Aloys, Aloysia, Aloysius, Alvise, Clodwig, Clovis, Clovisse, Eloisa, Eloise, Gigi, Heloïse, Labhaoise, Ladewig, Lajos, Lew, Lewie, Lewis, Lewis, Liusadh, Lluis, Lodewijk, Lodovico, Loeiz, Loeiza, Loeki, Loeloe, Loïs, Loïse, Loei, Loeiz, Lotz, Lou, Louie, Louis, Louisa, Louise, Louiset, Louisette, Louison, Lovisiu, Lowik, Loyce, Lozoïc, Lu, Luaidh, Ludeke, Ludel, Ludovic, Ludovico, Ludovicus, Ludovigu, Ludovika, Ludovique, Ludvig, Ludvik, Ludwig, Ludwiga, Luiggi, Luigi, Luigia, Luigina, Luis, Luisa, Luisetta, Luisina, Luisinha, Luisinu, Luisita, Luisito, Luiz, Lulu, Luthais, Lüwisi, Vichy, Viki, Vikli, Visen, Wickel, Wickes, Wiesie, Wiesje, Wigg, Wiggl, Zaig.
Paesi è cità : Blois, La Rochelle, Versailles. Retrouvez l'émission I Santi sur Voce Nustrale  du lundi au samedi à 10h30.


Tags : Lingua corsa
Dimanche 25 Août 2013 à 00:53

Bartulumeu era un Galileanu, apostulu di Ghjesù. Dicenu ch'ellu hè statu spellatu vivu. San Ghjuvanni, in u so Vangellu, u chjama Natanaellu. È forse chì ghjè u so veru nome chì Bartulumeu, in a parlata aramaica, vole dì figliolu di Tulumeu.


Etimolugia : da l'ebreu "bar" (figliolu) è "talmaï" (chì lavora).
Casate : Bartoldi, Bartoli, Bartolini, Bartolomei, Bertoloni, Bertolosi, Bertolucci, Bertozzi, Mei, Tolomei.
In Corsica, in u 1981, a casata Bartoli venia à u settesimu rangu, dopu à Casanova, Albertini, Luciani, Mattei, Rossi è Santoni. 18% in u cantone di Zicavu, 14% in quellu di Prunelli di Fiumorbu è 10% in quellu di Santa Maria Sichè.
Nomi : Barthel, Bärthel, Barthélémy, Barthélémye, Bartholomäus, Bartholomé, Bartholomée, Bartholomew, Bartolo, Bartolomé, Bartolomeo, Bartulinu, Bartulu, Bartulumeu, Bertélémy, Möbius, Tulumeu.
Paesi è cità : Curzola, Fermo, Francuforte/Menu, Altenburgu. In Corsica: in Ochjatana (festa patrunale), in Pozzu (cumuna di Brandu).- Nantu à a cumuna di a Munacia d'Orezza, à a bocca (1074 m.) chì permette di passà in a pieve di Tavagna, ci hè una cappella dedicata à San Bartulu; ci si và tutti l'anni, u 24 agostu.- In Bonifaziu, facenu a prucessiò cù e reliquie di u Santu.- Nantu à a cumuna di Carpinetu, à 10 minuti di marchja di a bocca d'Arcarotta chì ghjè u passeghju trà l'Alisgiani è l'Orezza, ci hè una cappella dedicata à Sant'Albertulu. Custì dinù ci si andava in prucessiò u 24 agostu; si pò omu dumandà s'ellu ùn ci hè micca cunfusione trà Santu Alibertu è Santu Bartulumeu.
Prutezzione : cunciadori, macellari, legatori di libri. Retrouvez l'émission I Santi sur Voce N ustrale  du lundi au samedi à 10h30.


Tags : Lingua corsa
Samedi 24 Août 2013 à 02:28

Rosa hè una santa di u Perù, nata in Limà u 20 aprile 1586, una cinquantina d'anni dopu à chì Pizzarro abbia fundatu a cità. I genitori eranu spagnoli. A zitella, bella è struita, passava u so tempu à cosge, à curà i malati abbandunati, è à piantà fiori ch'ella vindia per succorre l'Indiani chì ghjeranu disgraziati.


Si hè fatta rimarcà un ghjornu chì a flotta olandese ghjunse davanti à a capitale. Per paura chì issi eretichi ùn prufanessinu u tabernaculu di a chjesa ch'ella frequentava, si era impustata davanti à l'altare per difendelu, ma l'Olandesi si ritironu senza attaccà a cità.
Persecutata da u demoniu, Rosa fù ghjudicata da u tribunale di l'Inquisizione, è assolta.
In Limà, facenu vede a cisterna duv'ella lampò e chjavi di a cinta in ferru ch'ella purtava nantu à a pelle. Facenu vede dinù duve un ocellu venia, ore è ore, à fà u chjama è rispondi cù Rosa.
Hè morta à 33 anni, u 24 Agostu 1617, da e privazioni è da i dighjuni.
Etimolugia : da u gr. rhodon" (rosula) per mezu di u lat. "rosa".
Nomi : Rasia, Rhoda, Rodhia, Rois, Roos, Roosje, Rosa, Rosalia, Rosalie, Rosalien, Rosalio, Rosalyn, Röschen, Rose, Röseli, Roselin, Roseline, Rosella, Roselle, Roselyn, Rosetta, Rosette, Rosie, Rosina, Rosine, Rosita, Rosiula, Rosius, Roska, Roslin, Rosolino, Rosule, Rosy, Roza, Rozalija, Rozella, Rozenn, Rozinus, Zale, Zalia.
In Corsica, in u 1981, Rosa era à u decesimu rangu di i nomi feminili cù 13 donne nantu à 1000.
Paesi è cità : America, Perù, Limà, Filippine.
Prutezzione : Rosa hè a santa patrona di l'infirmiere. Retrouvez l'émission I Santi sur Voce Nustrale  du lundi au samedi à 10h30.


Tags : Lingua corsa
Vendredi 23 Août 2013 à 00:15

Di Fabriziu, ùn si sà nunda. Era forse un Spagnolu di Toledu. L'anu messu in u Martirologu rumanu in u 1584.


Etimolugia : da u lat. "faber" (artigianu, stazzunaru)
Casate : Fabri, Fabbri, Fabrizi, Fabrizzi, Fabrizy.
Nomi : Fabri, Fabrice, Fabricia, Fabriciano, Fabricianu, Fabricien, Fabricio, Fabricius, Fabritius, Fabrizia, Fabrizio, Fabriziu, Favre, Fèvre.
Litteratura : Stendhal, "La Chartreuse de Parme" (libru chì avia messu à a moda u nome di "Fabrice").

Sinfurianu campava à u seculu secondu, o terzu, ùn si sà. Era un giovanu Gallu, struitu, chì appartenia à una di e scherse famiglie cristiane di a cità d'Augustudunum, l'attuale Autun in u dipartimentu di a Saône-et-Loire.
Hè mortu per essesi risu di a dia Cibele, figliola di u Celu, sposa di u Tempu, mamma di Giove, di a Terra è di l'Agricultura, un ghjornu ch'elli purtavanu a so statua in prucessiò. L'anu inculpatu di sacrilegiu è messu in prigiò. U ghjudice hà circatu di ragiunallu, ma ellu cuntinuvò à mantene chì a statua era una trappula di u demoniu.
Quand'elli u purtavanu per taglialli u capu, a mamma, da nantu à i rampali, stridava: "Curaggiu u mio figliolu. Ùn abbie u rigrettu di lascià istu mundacciu chì ai da entre in l'eterna vita".
Retrouvez l'émission I Santi sur Voce Nustrale  du lundi au samedi à 10h30.



Tags : Lingua corsa
Jeudi 22 Août 2013 à 00:36

Cristofanu era un colossu di 4 metri. Era natu in Chanaan. Era tantu goffu chì u chjamavanu Reprobu. A so faccia paria un musu di cane.


Facia u suldatu in l'armata di Filippu di Lidia chì, à u seculu terzu, pussedia u più grande imperu d'Oriente. A so smania era di serve l'omu u più putente di a Terra. Un ghjornu hà vistu à Filippu spaventatu per avè intesu u nome di Satanassu. Allora, si hè dettu: "Ci deve esse qualchidunu più putente chè Filippu". È ghjè partutu à circà u diavule. L'hà trovu, è ghjè diventatu u so servu.
Eccu chì passanu davanti à una croce. È u diavule si mette à fughje. Ellu pensa: "Ci deve esse più putente chè u diavule".
Un rimitu li spiegò chì l'essere u più putente era u Cristu. Si truvavanu accantu à un fiume tumultuosu.
- "Nimu u pò passà - disse u rimitu. Tù chì si grande, averesti da purtà nantu à e to spalle quelli chì u volenu francà".
È cusì fece.
Un ghjornu purtava un zitellu, è quellu zitellu pisava più chè i grandi. Assai di più. Ghjunti nantu à l'altra sponda, disse:
- "Mi paria di avè u mondu nantu à e mio spalle".
- "Altru chè u mondu - disse u zitellu. Purtave quellu chì l'hà creatu. Eiu sò u rè chè tù circave. Oramai ùn ti chjamerai più Reprobu, ma Cristofanu, quellu chì porta à Cristu. Ciotta u bastone in terra.
È u bastone si cuprì di frasche è datteri.
Vistu issu miraculu, capì chì avia trovu u so patrone. È si fece cristianu.
L'arrestanu, u chjibbanu cù vincule in ferru, u lampanu in u focu, li mettenu nantu à u capu un cascu infiaratu, senza riesce à tumballu. Li tiravanu frezze è e frezze passavanu accantu. Finalmente l'anu tagliatu u capu. Era u 25 lugliu di l'annu 251. Nanzu di more, pregava u Signore di francà i Cristiani da i diavuli, a grandina, a pesta è a fame.
Etimolugia : da u gr. "khristos" (u Cristu) è "phoros" (chì porta).
Casate : Cristofani, Cristofari, Cristoffari, Cristofini.
Nomi : Chris, Christophe, Christopher, Chrystal, Cristobal, Cristof, Cristofanu, Cristoforo, Dofig, Kester, Kristof, Kristofer, Kristofor, Toffel, Töffel.
Paesi è cità : Gallarate.
Prutezzione: i viaghjadori (à pedi, à cavallu o in vittura); i messageri.
Arte : San Cristofanu, u riprisentavanu davanti à e chjese cù statue gigante. À l'entrata di a cattedrale di Strasburgu, ci ne era una di dece metri. Dicianu chì e giuvanotte chì riescianu à strufinalli u nasu truvavanu maritu nanzu ch'ellu passi l'annu.

San Lussoriu hè un santu sardu, assuciatu qualchì volta à San Gavinu.
Nantu à a so tomba avianu fattu una chjesa. U nome si hè trasfurmatu in Lussurgiu.
I Pisani, grandi amatori di reliquie, si avianu pigliatu e so osse. In Pisa, San Lussoriu hè diventatu San Russore.
Lussoriu serebbi statu un suldatu chì si hè cunvertitu à u Cristianisimu dopu à avè lettu a Bibbia è, soprattuttu, i Salmi. U prefettu Delasiu u fece scapà accantu à u Foru Trajani, l'attuale Fordungranu.
Paesi è cità : Vignale (festa patrunale) è Zicavu.
Retrouvez l'émission I Santi sur Voce Nustrale  du lundi au samedi à 10h30.



Tags : Lingua corsa
Mercredi 21 Août 2013 à 00:08

Bernardu hè natu versu l'annu 1090 in Burgogna. À l'età di 22 anni, si hè fattu frate in l'abbazia di Cîteaux (in l'attuale dipartimentu di a Côte-d'Or). L'abbazia era in traccia di viutassi. Bernardu ci fece entre un ziu, quattru fratelli, vinti cinque amichi, è fù una risurezzione.


Trè anni dopu, fonda a famosa abbazia di Clairvaux (in l'attuale dipartimentu di l'Aube). In pocu tempu, a cungregazione hà 700 frati è, u cunventu, 68 succursale. Quand'ellu more Bernardu, u 20 agostu 1153, succursale in Europa ci ne era 400.
Bernardu era un omu malaticciosu ma, tutte e mani, era cum'è s'ellu risuscitava. Hà scrittu parechji libri, millaie di lettere, è più di trecentu prediche. Avia a sapienza è l'aiutu di u Spiritu Santu.
Sei anni nanzu di more, urganizeghja a seconda Cruciata. Avia ricunciliatu u rè di Francia è l'Imperatore, avia infiaratu tutta a nubiltà d'Europa è l'avia decisa à fà a guerra à i Turchi. Fù un disastru. I capi di l'armata, per istrada, ùn avianu cessatu di liticassi. Sò vultati dui anni dopu senza nisuna vittoria. Forse chì Bernardu hà avutu u tortu di ùn parte cun elli. A l'anu d'altronde rimpruverata è si n'hè mortu cù u rimorsu di ùn avè compiu a so vita in piena gloria.
Etimolugia : da u germanicu "bern" (orsu) è "hard" (duru, curaggiosu).
Casate : Bernardi, Bernardini, Debernardi, De Bernardi, Berni, Bernini, Nardi, Nardini.
Nomi : Banrd, Barnard, Barnet, Barney, Barnhard, Bénard, Benno, Berend, Bernadin, Bernard, Bernarda, Bernarde, Bernardette, Bernardina, Bernardine, Bernardino, Bernardinu, Bernardo, Bernardu, Bernd, Bernie, Nadette.
Paesi è cità : Burgogna. Retrouvez l'émission I Santi sur Voce Nustrale  du lundi au samedi à 10h30.


Tags : Lingua corsa
Mardi 20 Août 2013 à 00:04

Ghjuvanni Eudes hè un santu di Normandia natu in u 1601, mortu, à Caen, u 19 agostu 1680. Era u figliolu di un chirusgicu chì l'avia mandatu à a scola di i Ghjesuiti. À 22 anni, si era fattu frate oraturianu in Parigi.


Era un grande oratore. In a so vita, hà fattu, da più à menu, 115 missioni, ugnuna di dui mesi è mezu, a mane, fendu una predica, u dopumeziornu spieghendu a duttrina cristiana. À l'epica, a situazione religiosa di a Francia era pocu bona. Hà scrittu chì u populu "avait remplacé la foi par la sorcellerie et la superstition", chì i signori "donnaient l'exemple de tous les vices", è chì i preti "étaient ignorants et souvent corrompus, abandonnant leur troupeau dès qu'apparaissait la peste ou une épidémie".
Per purtacci rimediu, hà creatu a Cungregazione di Ghjesù è Maria è, per ricuperà ciò ch'ellu chjamava "les filles perdues", hà fattu l'Istitutu di a Madonna di a Carità.
Etimolugia, casate è nomi : Cf Ghjuvanni (27 dicembre). Retrouvez l'émission I Santi sur Voce Nustrale  du lundi au samedi à 10h30.


Tags : Lingua corsa
Lundi 19 Août 2013 à 01:24

Lena era una bella zitella di una quindecina d'anni, intelligente, brava. Era serva in una osteria, quandu u centurione Custanziu Clore ne fece a so cuncubina. Ebbenu un figliolu, Custantinu, u futuru imperatore, natu in Serbia versu l'annu 272.


Anu campatu inseme una vintina d'anni è quandu Custanziu ebbe u cumandu di a Gallia (avanti di diventà imperatore) a si lasciò per spusà una principessa imperiale. Li dete quantunque di chè campà.
Quandu u figliolu diventò imperatore, Lena avia una cinquantina d'anni. Custanziu li dumandò di venesine in Roma è li fece un palazzu magnificu. Campò torna una vintina d'anni, colma d'onori. Avia u titulu d'Augusta è a so testa era stampata nantu à e munete cù un diadema imperiale.
Ùn si sà s'ella hè a mamma chì hà cunvertitu u figliolu à a religione cristiana, o u figliolu chì hà cunvertitu a mamma.
Un annu o dui nanzu di more, Lena andò à u paese di Ghjesù, à visità a grotta duv'ellu era natu, quella duv'ellu predicò, è quella duv'ellu fù sepoltu. Nantu à ugnuna fece fà una chjesa: a basilica di a Natività in Bettelemme, quella di l'Ascenzione in cima di u monte Olivetu, è quella di a Risurezzione vicinu à u calvariu.
Dopu, Lena andò in Turchia è morse in a cità di Nicomedia, in 327 o 328. A salma hè stata purtata in Roma è u sarcofagu esiste sempre à u Vaticanu.
Etimolugia : da u gr. "élê" (spampillante cum'è u sole).
Nomi : Aliona, Alionka, Eileen, Eilidh, Elaine, Elane, Eleanore, Elena, Elenore, Eléonore, Eline, Elinor, Elinore, Elioussa, Ellen, Ellen, Ellyn, Elna, Elyn, Hélaine, Helen, Helena, Hélène, Helenius, Helenus, Heliéna, Hilchen, Ileana, Ilonca, Lana, Leen, Leentje, Lena, Lenaïc, Lenchen, Leni, Leonora, Leora, Liengen, Lora, Lore, Nell, Nellchen, Nellette, Nelliana, Nellie, Nelly, Nora, Oliona. Retrouvez l'émission I Santi sur Voce Nustrale  du lundi au samedi à 10h30.


Dimanche 18 Août 2013 à 02:22

Ghjacintu era un frate duminicanu polaccu. Era natu in un castellu di a Sassonia in u 1185. Hè mortu in Craccovia in u 1257. Di famiglia ricca, avia fattu studii in Parigi è in Bologna. Si hè fattu frate à 33 anni, quandu, in Roma, scuntrò à San Dumenicu chì li dumandò di fà cunventi duminicani in u so paese.


Etimolugia: da u gr. "hyacinthos" (ghjacintu, u fiore. Era u nome di un persunagiu di a mitolugia cambiatu in fiore da Appollu).
Casate : Giacinti.
Nomi : Ghjacinta, Ghjacintu, Hyacinth, Hyacinthe, Hyaco, Hyazinth, Jacinte, Jacinthe, Jacynth, Yacus.
Paesi è cità : Polonia.
In l'annu 484, facianu una cinquantina d'anni chì i Vandali occupavanu a pruvincia rumana d'Africa è u so rè avia decisu di fà smarisce i veschi è i frati catolichi chì impedianu u populu di accettà l'Arianisimu.
Liberatu era l'abbate di u munasteru di Capse, in Tunisia. L'anu arrestatu cù u diacunu Bonifaziu, i sottudiacuni Rusticu è Servu è i frati Rugatu, Settimu è Massimu.
L'anu messi cù carchi di legne nantu à un tavulacciu ch'elli anu lampatu in mare. Anu zingatu focu, ma u focu si hè spintu. Ùn avendu riesciutu à fà piccià e legne, anu ammazzatu quelli disgraziati à colpi di rame. Retrouvez l'émission I Santi sur Voce Nustrale  du lundi au samedi à 10h30.


Tags : Lingua corsa
Samedi 17 Août 2013 à 00:05
1 ... « 26 27 28 29 30 31 32 » ... 56