Si tratta di ramintà i dulori di a mamma di Ghjesù à u pede di a Croce è, di una manera generale, e suffranze di i Cristiani, chì a Passione di Ghjesù ùn hè ancu finita.
Issa celebrazione hè stata intrudutta in Corsica da a Cungregazione di i Servi di Maria, creata, in l'isula, l'annu 1252, dunque trenta anni dopu à ch'ella sia stata creata in Firenze. I Servi di Maria anu avutu sei cunventi. U vicariu generale stava in Mursiglia duv'elli cunservanu una statua di a Madonna à i ferri.
Orlandu di i Medici hè natu in Milanu versu l'annu 1330. À l'età di 30 anni, avia decisu di ùn più dì una parulla è si era ritiratu in e fureste di a regione di Borgu San Dunninu, vicinu à Parma.
Vintsei anni dopu, a marchesa Antonia Pallavicini, chì caccighjava cù i so falcunnieri, hà trovu un vechju, stracquatu in terra, fermu cum'è un cadaveru. Era Orlandu muribondu. Sinu à tandu, avia campatu l'estate d'erbe è frutti, l'invernu demandendu a carità. Certi, l'avianu vistu stà ore è ore nantu à un pede, e braccie à l'aria, fighjendu u sole.
A marchesa u volse fà purtà in u so castellu di u Borgu. Ellu fece segnu di nò. Allora li disse chì ùn pudia micca more senza cunfessione è tandu si lasciò cumbulì. À u frate chì u cunfessava, disse ch'ellu si era ritiratu da u mondu per ùn peccà. A marchesa li dete un brodu di gallina, u frate li fece una croce cù l'oliu santu, è Orlandu campò torna quattru settimane. Nanzu di more, hà vistu ghjunghje à San Michele è unipochi d'anghjuli per purtassilu in Paradisu. Era u 15 sittembre 1386.
Etimolugia: da u germanicu "brod" (gloria) è "land" (paese).
Casate: Orlandi, Orlandetti, Orlandini, Orlanducci.
Nomi : Orlanda, Orlando, Orlandu, Rodhlann, Roeland, Roelandje, Roland, Rolanda, Rolande, Rolando, Rolands, Roldan, Roldàn, Roldo, Rolle, Rollin, Rollins, Rolly, Rowe, Rowland, Rowly, Rulande, Rulant.
Litteratura : La chanson de Roland (XIIe s.). Ariosto: Orlando furioso (1532).
Retrouvez l'émission I Santi sur Voce Nustrale du lundi au samedi à 10h30.
Secondu certi, l'esaltazione di a Santa Croce data da u seculu settimu. Ramenta a vittoria di l'imperatore bizantinu Eracliu nantu à u rè di Persia, Cosrou Secondu. In l'annu 629, i Cristiani riturnonu in Ghjerusalemme purtendu a vera Croce di Cristu, chì Cosrou a si avia pigliata.
D'altri dicenu chì l'esaltazione di a Santa Croce usava nanzu, à l'epica di Custantinu, dunque in principiu di u seculu quartu.
In quasi tutte e chjese di Corsica, ci hè un crucifissu sopra à l'altare maggiore. Una prighera racolta da prete Casta in Azilonu dice:
Entru in chjesa
è vò à Cristu
chì sù la croce si ne stà.
Malgradu u mo peccatu
eiu vogliu adurà
Cristu in celu
Papa in terra.
Eiu mi calgu
è basgiu a terra.
Santa Croce gluriosa
Duve Cristu fù inchjudatu
è di morte fù penosu
è per noi scumintatu.
Una vita virtuosa
ci difendi di u peccatu
vita eterna è gluriosa
facci alegru è cunsulatu.
Una altra prighera dice:
Quandu a Croce s'alzò
tuttu u mondu si alluminò.
Nanzu, in Corsica, ci era, da più à menu, 200 cunfraterne. 125 o più eranu dedicate à a Santa Croce.
Paesi è cità: Nuvella.
Retrouvez l'émission I Santi sur Voce Nustrale du lundi au samedi à 10h30.
L'annu 1050, i frati di San Benedettu fecenu un munasteru nantu à l'isula di u Tinu. U stabilimentu ebbe lascite da parechji conti è signori corsi. È cusì fù pruprietariu di sei o sette chjese:
. quelle di Santu Niculaiu è di Santu Ambrosgiu nantu à e terre di Lumiu, pieve di Aregnu;
. quelle di San Gavinu, San Marcellu è San Tumasgiu, nantu à e terre di Belgudè, pieve di Tuani;
. quella di San Quilicu, in Bisinchi, pieve di Rustinu;
. è forse una chjesa San Quilicu nantu à u territoriu di Frassu, vicinu à Aiacciu.
Ghjuvanni Crisostomu era natu in Antiocca versu l'annu 349, figliolu di un ufficiale superiore chì morse pocu tempu dopu. A mamma, chì l'avia allevatu in a religione cristiana morse quandu u figliolu avia 23 anni. Tandu, Ghjuvanni si n'andò à fà u rimitu nantu à e muntagne. Ci stete sette anni è si ammalò. Vultatu in Antiocca, fù fattu diacunu è po prete.
L'annu 398, l'imperatrice Eudossia u fece vene in Custantinopuli per sustituì u patriarca chì venia di more. Fù assai severu pè u so cleru chì avia poca moralità.
L'anu cugnumatu Crisostomu, chì vole dì Bocca d'Oru per via di a so eloquenza. Hè u più grande predicadore di a Chjesa d'Oriente. Da ogni locu, venianu à stallu à sente. Dinunziava i scandali di a Corte imperiale è di i ricchi, è pigliava a pretesa di i poveri secondu e regule di u Vangellu.
Eudossia, chì ùn l'intendia cusì, fece vene u patriarca d'Alessandria per ghjudicallu. Quellu adunì un cunciliu chì u cundannò à spatriassi. Stete quattru anni in Turchia è po i suldati ghjunsenu à pigliallu per purtallu in l'alte muntagne mezu à i barbari. Morse per istrada. Avia 58 anni.
Di San Ghjuvanni Crisostomu, restanu 600 discorsi è prediche, veri capi d'opera chì parenu scritti à i ghjorni d'oghje.
Etimolugia, casate è nomi : Cf u 27 dicembre.
Paesi è cità : Roma (27 ghjennaghju), Parigi (18 sittembre), Grecia (13 nuvembre).
Retrouvez l'émission I Santi sur Voce Nustrale du lundi au samedi à 10h30.
Nomi : Apollinaire, Apollinaria, Apollinaris, Apollinariu, Apollonius, Apollos, Polly, Pullinaria, Pullinariu.
Retrouvez l'émission I Santi sur Voce Nustrale du lundi au samedi à 10h30.
À 33 anni, parte pè a China. In e muntagne di a China cintrale, dumandava à Diu, ogni matina, di fallu more martiru pè a fede cristiana. Issa grazia li fù cuncessa. Hè statu arrestatu è crucifissatu. Prima, l'avianu fattu soffre un annu, sfracellenduli i pedi in un morsu, bastunendulu à colpi di bambù, sfrisgenduli a faccia staffilendulu di currighjolu, fenduli beie sangue di cane, è malminenduli e so vergogne. Eranu una vintina di Cristiani à esse arrestati attempu. I dui terzi rinnegonu a so fede. Ellu ricusò è fù tombu, à calci in corpu, liatu nantu à una croce, l'11 sittembre 1840.
Etimolugia, casate è nomi: Cf u 29 sittembre.
Paesi è cità: in Zigliara, l'11 sittembre festighjeghjanu u santu nome di Maria Vergine.
Retrouvez l'émission I Santi sur Voce Nustrale du lundi au samedi à 10h30.
L'oratoriu di Santu Adalbertu, occupatu da l'Inglesi, hè statu ruvinatu da "Philippe-Auguste" è rifattu in u 1023. Hè Luigi XI di Francia chì, in u 1469, ci hà messu a Cungregazione di San Michele.
Etimolugia : da u german. "adal" (nobile) è "Bert" (spampillulente).
Nomi : Adalbert, Adalberta, Adalberte, Adalberto, Adalbertu, Aubert, Aubertin (Cf Alibertu, 15 nuvembre).
Pulcheria, nata in Custantinopuli l'annu 399, era a figliola di l'imperatore Arcadiu, mortu in l'annu 408. À l'età di 15 anni fù pruclamata "augusta" è tutrice di u fratellu, Teodosiu, chì avia dui anni di menu chè ella.
Teodosiu fù un pocu di bonu. A so sola qualità era di avè una bella scrittura. Passava u so tempu à cupià vechji scrittoghji. Chì guvernava era Pulcheria. Maritò u fratellu cù una bellissima puetessa attenese, ma quella u si lasciò chì ùn era una vita di campà cù un omu simile.
Teodosiu si innamurò di un castratu è li lasciò fà tutti i so capricci, in particulare di scaccià i veschi, è di sustituilli da preti chì negavanu a multiplicità di a natura di Ghjesù. Allora u papa, Leone Primu, scrisse à Pulcheria dumandenduli di salvà l'ortodussia.
Pulcheria scacciò u castratu, si maritò cù u generale Marcianu è u messe à a testa di l'imperu, pattu è cundizione ch'ellu rispettessi a so virginità. Quellu cunvucò un cunciliu in Calcedonia per cundannà l'eresie, è difese a cità contru à e truppe d'Attila chì ebbenu à cambià strada.
Retrouvez l'émission I Santi sur Voce Nustrale
du lundi au samedi à 10h30.
Seraffina era nata in e Marche taliane, à Urbino, versu l'annu 1432. Si chjamava Sueva Montefeltro è, per via di a mamma, era niputina di u papa Martinu Quintu. À l'età di 16 anni, l'avianu maritata cù Alessandro Sforza, duca di Pesaro, un veduvu assai più vechju chè ella. Dopu à qualchì annu di matrimoniu, u duca a vulia rinnegà. Pruvò ancu à avvelenalla. A moglia avia 25 anni quand'ellu a fece chjude in u cunventu di Santa Chjara di Pesaro.
Hè certa chì u maritu di Sueva ùn era micca un santu, ma avia e so ragioni di falla chjude. Quand'ellu era in guerra, si sapia chì ella frequentava altri omi è, in cumbriccula cù a zia, Vittoria Colonna, è u signoru Malatesta di Rimini, avia almanaccatu di tumballa. I primi tempi ch'ella era in u cunventu, Alessandro Sforza avia messu sbirri armati davanti à a porta per ch'ella ùn scappi è avia pruvatu à falla parlà, ma ella ùn apria a bocca mancu per tazzalla.
Dopu à vinti mesi, Sueva si hè cunvertita è si hè fatta sora, pigliendu u nome di Seraffina. Stete chjusa vinti anni, preghendu è fendu penitenza. Hè morta à l'età di 46 anni. Da trè anni, l'avianu eletta abbatessa.
A cità di Pesaro ne fece a so santa patrona è prutettrice. In u 1754, u papa Benedettu XIV l'hà beatificata.
Etimolugia : da l'ebreu "saraph" (serpu brusgente).
Casate : Serafini.
Nomi : Fina, Fine, Seraffina, Seraffinu, Serafina, Serafino, Seraph, Seraphia, Séraphin, Seraphina, Séraphine, Seraphino, Seraphita.
Retrouvez l'émission I Santi sur Voce Nustrale du lundi au samedi à 10h30.
In Bonifaziu, ci era una cappella di a Madonna nantu à l'isula Lavezi. Oghje, a celebrazione si face à a Chjesa di a Trinità.
In Calvi, hè festa di a Madonna di a Serra, una chjesa à 6 chilometri di a cità, nantu à una cresta. Ci hè una bella pittura, nantu à coghju, di a Madonna, arritta nantu à una meza luna.
In Casamacciuli, a statua di a Madonna - è a Madonna - hè detta simpliciamente: a Santa. A legenda dice chì issa statua vene da u cunventu di a Selva, in a furesta di u Falasorma. Era stata rigalata da un cumandante di battellu, dopu à una timpesta. U battellu era davanti à Galeria è u mare era furibondu. U cumandante pregò a Vergine Maria, Stella Maris. In celu si creò una stella spampillante è u mare si acchetò. U cunventu di a Selva ricevì u rigalu è pigliò u nome di Santa Maria di a Stella. Versu l'annu 1450, u cunventu fù ruvinatu da i Turchi. I frati messenu a statua nantu à una mula è partiinu in muntagna. A mula piantò duv'ella hè oghje a chjesa di Casamacciuli.
In Lavasina, ci hè una pittura di a Madonna chì purebbi esse di a scola di u Peruginu, mortu in u 1524. Hè un rigalu di i figlioli di Anghjulu Danese, di Brandu. Danese facia u cummerciu di u vinu trà a Corsica è Roma. Un ghjornu, un debitore sbaiuccatu u pagò cù issa pittura. Quandu, in Lavasina, sbucinonu a pittura, nentru ci eranu dinù i soldi. À a Madonna di Lavasina sò attribuiti parechji miraculi.
In Loretu di Casinca, a chjesuccia di a Madonna ùn esiste più, ma a devuzione resta. U crunistu Monteggiani conta chì, versu l'annu 1480, a Vergine Maria, Madre di Diu, facia i miraculi in paese. Guaria malatie d'ogni sorte. A rinomina si sparse è ghjunse ghjente, micca solu da Corsica, ma da Sardegna è da Terraferma.
In Pancheraccia, a chjesa di a Madonna hè in muntagna, sopra à u paese. L'8 sittembre, a ghjente face u pelegrinaghju cù a speranza di un miraculu, cum'ellu hè accadutu l'annu 1852. Tandu, volsenu sustituì a vechja statua da una nova, in marmaru. À l'inaugurazione, un omu fù guaritu da una malatia di pelle dopu à essesi lavatu à a surgente chì ghjè vicina à a chjesa è avè passatu a nuttata à pregà.
Retrouvez l'émission I Santi sur Voce Nustrale du lundi au samedi à 10h30.
Nomi : Gina, Gino, Ginu, Raina, Regan, Reggie, Regina, Régine, Regino, Reginu, Reginus, Régis, Reina, Reine, Reyba, Rina, Rioghnach.
Paesi è cità : Alise in Burgogna.
Clodoveu, rè di i Franchi, avia avutu trè figlioli maschji cù Cluttilda, una donna assai credente chì avia cunvertitu u maritu è ghjè stata santificata. Quand'ellu hè mortu, i figlioli si anu spartutu l'imperu.
Clodomiru hè statu tombu l'annu 524, battendusi contru à i Burgondi. Lasciava trè figlioli maschji di dece, sette è cinque anni chì sò stati dati in cura à a mammone. I so ziacci, chì pretendianu elli à a lascita, mandonu à dì à Cluttilda: "Issi trè zitelli, preferisci vedeli tosi o morti?" (tosi venia à dì tunsurati, chjusi in un cunventu).
Cluttilda ùn a li dete vinta, ma i più grandi sò stati tombi. U più chjucu, Clodoaldu, a si francò, chì l'avianu piattatu in un cunventu.
Cluttilda ebbe à scappà. In quantu à Clodoveu, un pobbe ricuperà u so regnu. Si hè fattu prete è ghjè mortu quand'ellu avia una quarantina d'anni, in u paese di Novigentu, diventatu a cità di Saint-Cloud, accantu à Parigi.
Prutezzione : in Francia, per via di u nome, Saint-Cloud hè u santu patrone di i fabricanti di chjodi. U preganu per guarì i brisgioli tupini.
Retrouvez l'émission I Santi sur Voce Nustrale du lundi au samedi à 10h30.
Nomi : Eva, Evchen, Eve, Evi, Evie, Evita, Evka, Ewa, Ewe, Ieva.
U nome Eva, chì ghjera quellu di a prima donna, a cumpagna di Adamu sedutta da u serpu, era assai in usu in u Medievu. Hè statu rimessu à a moda à u seculu XIX per via di certe opere litterarie.
Magnu era un frate chì campava à u seculu VIII. Avia fattu un munasteru in a Suevia bavarese, à u pede di l'Alpe, per riceve i pelegrini chì andavanu in Roma o ne vultavanu.
Hè diventatu assai pupulare per via di u so bastone. Issu bastone era un maraviglia pè e culture: tumbava muscini, rughi, topi campagnoli è altri insetti è animalotti nucivi.
Bastoni, Magnu ne avia avutu parechji è parechje cumunità eranu fiere di avenne unu. Ne fecenu ancu copie chì avianu listesse virtù. Bastava à avè a fede.
A prova di a celebrità di Magnu, hè chì i Bollandisti, scrivendu a vita di i santi, l'anu risirvatu dodecimila filari. Anu dettu ch'ellu avia tombu u Dragu è ch'ellu hè mortu à l'età di 150 anni.
Retrouvez l'émission I Santi sur Voce Nustrale du lundi au samedi à 10h30.