Simeone hè¨ natu in Turchia versu l'annu 390. Avia 13 anni a facia u pasturellu cu u babbu quand'ellu intese e parulle di Santa Lucia chi dicenu: "Guai a voi chi oghje ridite, dumane pianghjerete". Fu¹ tandu ch'ellu decise di fassi frate. Dopu a avè girandulatu quindi e culandi cu d'altri rimiti, stete dece anni à u munasteru di Teleda. Per via di certe murtificazioni bizare, fù cunsideratu cumè un uriginale é l'anu messu fora. Allora, si ne hè andatu in Antiocca e si hè fattu una cellula. U mercuri di e Cenere murava a so porta hè un l'apria chi u ghjornu di Pasqua, stendu senza manghja . Diventà tantu celebre chi venianu a vedelu da ogni locu. Numerosi eranu quelli chi si strappavanu un pezzu di i so panni per tenelu cume reliquia. Per evita issi strazi, decise di campa in cima di un stile, vene e dè di una culonna. Fu u primu a ave issa idea. Dopu a ellu ci ne fu d'altri in Oriente sinu a u dodecesimu seculu.
Nantu a issa culonna, passava u tempu a prega e a da cunsigli. Ancu l'imperatore di Bizanziu vense a vedelu. Volse fughje issa ghjente nuiosa a¨ andassine in altro, ma u vescu d'Antiocca un u lascia parte. Hè mortu u 24 lugliu di l'annu 459.
Contanu chi, un ghjornu, fu visitatu da pelegrini gallichi. Simeone li dumandà chi, di ritornu in i so lochi, passendu per duv'ella hè oghje a cita di Parigi, li salutessinu a Santa Ghjenuvefa.
Retrouvez l'émission I Santi sur Voce Nustrale du lundi au samedi à 10h30.
U racontu ch'ella hè dettatu di e so sperienze spirituale, hè¨ unu di i piu belli di a litteratura mistica. Quandu ella perde tutti i soi, prova a fa un acconciu di issu sconciu. Si cunverte, face penitenza, è¨ campa da povera. Era favurizata da e grazie e piu strasurdinarie, ma dino oppressa da e suffranze è¨ da e persecuzioni. Pocu nanzu di more e suffranze stancionu, è campa l'ultimi ghjorni in una altissima felicita.
U so mudellu era San Francescu d'Assisi,è¨ fece parte di u Terzu Ordine Franciscanu. Di tantu in tantu, andava in pelegrinaggiu nantu a tomba di u Santu. Intornu e ella,un vulia chè¨ Franciscani spirituali, quelli chè praticavanu e regule prime di San Francescu, secondu u testamentu di u Poverellu. Quelli chè avianu cambiatu isse regule, cum'è San Bonaventura é i prelati rumani, un i pudia pate.
Etimolugia : da u grecu "eggelos" (messageru).
Nomi : Ange, Angela, Angèle, Angelica, Angelina, Angéline, Angéique, Angelo, Anghjula, Anhjulu.
Cf S. Anghjulu, 5 maghju.
Retrouvez l'émission I Santi sur Voce Nustrale du lundi au samedi à 10h30.
Sì San Silivestru hè quantunque un santu assai pupulare, hè per via chì a festa casca l'ultimu ghjornu di l'annu.
Etimolugia: da u lat. "silva" (furesta, valdu).
Casate: Silvestri, Silvestrini, Silvestroni, Silvani, Selvini, Silvini Silvagnoli, Silvarelli.
Nomi: Fester, Jelvestr, Sailbheastar, Sila, Silane, Silas, Silivestru, Silouan, Silva, Silvana, Silvane, Silvano, Silvanu, Silvère, Silverio, Silvester, Silvestre, Silvestro, Silvestru, Silvia, Silviane, Silvin, Silvina, Silvino, Silvio, Silvius, Sylvain, Sylvaine, Sylvaine, Sylvan, Sylve, Sylvère, Sylvester, Sylvette, Sylvie, Sylvin, Sylvius, Vester.
Paesi è cità: Cinturi, i Perelli d'Alisgiani. À u Medievu, Silivestru avia, in Corsica, una decina di chjese.
Retrouvez l'émission I Santi sur Voce Nustrale du lundi au samedi à 10h30.
U papa Nucenziu Quintu l'ublicò à rende tuttu ciò ch'elli avianu pigliatu for di, cù l'accunsentu di u vescu di Canosa, u cadaveru di Ruggeru. Ci hè da crede chì, in Canosa, ùn eranu micca cunvinti di a so santità .
Sia cum'ella sia, oghje Ruggeru hè nantu à u catalogu di i santi chì dice ch'ellu hè mortu versu l'annu 496 è micca à u seculu XIII cum'ella dice a legenda.
In Barletta, u preganu dicendu: "Diu omniputente è eternu, voi chì avite fattu vene u beatu Ruggeru da Canosa à Barletta, accurdateci, per piacè, per mezu di i so meriti è virtù, di esse, pè u sempre, franchi d'ogni male. Amen".
Etimolugia : da u germanicu "hrod" (gloria) è "gari" (lancia).
Casate : Ruggeri, Ruggieri.
Nomi : Dodge, Riehle, Roar, Rodge, Rodger, Rog, Rogelic, Rogelio, Roger, Rogeric, Rogerio, Rogge, Roggie, Rogier, Röle, Rosser, Rotkar, Rüdeger, Rüdiger, Ruggero, Ruggeru, Ruggiero, Ruggieru, Rutger, Rutje, Rüttger.- U nome Ruggeru (Rüdiger) servia assai in i paesi germanichi. Si hè spartu in Italia à l'epica di i principi nurmani : Ruggeru, duca di e Puglie, Ruggeru Primu, conte di Sicilia, Ruggeru Secondu, rè di Sicilia.
Paesi è cità : Barletta.
Litteratura : u nome Ruggeru hè statu pupularizatu da l'Ariosto quand'ellu hà scrittu l'"Orlando furioso" duve u paganu Ruggeru si cunverte à u Cristianisimu è sposa à Bradimante, surella di Rinaldu.
Retrouvez l'émission I Santi sur Voce Nustrale du lundi au samedi à 10h30.
L'Anzianu Testamentu conta ch'ellu era un giovanu pastore capirossu, puetu è musicante, sceltu da Diu per esse rè d'Israele.
In Ghjerusalemme, fatta capitale, hà preparatu u regnu di u figliolu, Salomone. Dicenu ch'ellu hà cumpostu i famosi Salmi, base di e prighere ghjudeie è cristiane. Maria, a mamma di Ghjesù, serebbi stata di a razza di Davide.
Etimolugia : da l'ebreu "daoud" (tenutu caru... da Diu).
Nomi : Dafydd, Daibidh, Dave, David, Davida, Davidde, Davide, Davidka, Davidou, Davie, Davina, Daviot, Davit, Davy, Daw, Dawie, Taffy, Vida, Vidli.
Tumasgiu Becket, natu in Londra in u 1118, hè mortu in Canterbury in u 1170.
Quandu, à 36 anni, diventò u cancelieru di Arrigu Secondu, rè d'Inghilterra, Becket era un bel omu, grande, assai imbiziosu. Li piacia u lussu è ghjera grande amatore di caccia. Durante sette anni, fù un ministru aggalabatu è fidu.
Tandu, u rè era in bischizzu cù u papa per via di l'immunità ecclesiastiche. Persuasu di e qualità diplumatiche di Tumasgiu, u fece arcivescu di Canterbury, dunque patrone di a Chjesa anglicana. Dui anni dopu, invece di serve u so rè, Tumasgiu si dichjarava in favore di a Chjesa di Roma. Temendu una cundanna à morte, si vestì da frate è si rifugiò in Francia duv'ellu stete sei anni.
In u 1170, allora chì Arrigu era in traccia di fà a pace cù u papa, ebbe u permessu di rientre in Inghilterra è di ripiglià a so carica di arcivescu. Cum'è sì nunda fussi cambiatu, fece l'errore di scumunicà i veschi chì sei anni nanzu si eranu dichjarati in favore di u rè.
Avendu intesu u rè chì dicia, senza pensà à male: "Ma quale hè chì mi sbarazzerà di issu insulente!", quattru cavalieri vanu à truvà à Tumasgiu in u so palazzu di Canterbury, è li dumandanu di rinuncià à a scumunica. Cum'ellu ricusa, u si striscinanu in una cappella laterale è u tombanu à sciabulate.
Etimolugia, casate è nomi : Cf Tumasgiu l'Apostulu (3 lugliu).
Paesi è cità : Londra, Canterbury, Parigi, Lione, Sens.
Retrouvez l'émission I Santi sur Voce Nustrale du lundi au samedi à 10h30.
Ghjesù a si francò grazia à un anghjulu di u Signore chì ghjera apparsu in sognu à Ghjiseppu dicenduli:
- Alzati! piglia a criatura è a mamma, è fughji in Egittu, è stacci fin chì ùn t'averti di vultà.
E' Ghjiseppu, Maria è Ghjesù, stetenu in Egittu sinu à a morte di Erode.
A' u seculu quintu, a Chjesa cristiana hè messu i Santissimi Nucenti in testa di i martiri. Reliquie ci ne fù per tuttu u mondu.
A quistione si hè posta di sapè quantu criature sò state massacrate. I Grechi, è u ghjesuitu Salmerone in u 1612, dicianu 14.000; i Siriacchi: 64.000; u martirulogu di Aghenova: 144.000. Oghje, a Chjesa stima chì ci ne hè statu una vintina.
Casate: Innocenti, Innocenzi.
Retrouvez l'émission I Santi sur Voce Nustrale du lundi au samedi à 10h30.
Simu à i primi tempi di a ruttura trà u Ghjudaisimu è u Cristianisimu. I dodeci Apostuli, avendu adunitu a multitutine di i discepuli, dissenu:
- "Ùn hè cunvenevule chì noi, lasciata a parulla di Diu, ci occupimu di serve à tavula. Truvate frà voi sette omi di bona riputazione è sapienza per fà issu travagliu. È noi cuntinuveremu in l'orazione è u ministeru di a parulla".
Issu ragiunamentu hà piaciutu à a multitutine, è anu elettu à Stefanu, omu pienu di fede è di Spiritu santu, è sei altri.
Stefanu cunvertia assai ghjente, ciò chì ùn piacia micca à tutti. Parechji di a Sinagoga, ùn pudendu resiste cù a parulla à a sapienza è à u spiritu di Stefanu, fecenu di manera ch'ellu sia mandatu davanti à i ghjudici di u tribunale di i Ghjudei, dicendu chì l'avianu intesu bestemmià contru à Mosè è contru à Diu.
Falzi testimoni assicuronu chì l'omu tenia certi ragiunamenti contru à u Tempiu è contru à a Legge, è dicia chì Ghjesù u Nazareu strughjerà u Tempiu è muterà e regule stabilite da Mosè.
Davanti à i ghjudici, Stefanu fece un discorsu per pruvà chì Ghjesù era u Messia annunziatu da i Prufeti è chì l'adurazione di Diu si devia fà in tutta a Terra, è micca solu in u Tempiu.
Issu discorsu ùn piacì. Stefanu fù purtatu for di cità è tombu à petrate.
Etimolugia : da u gr. "stephanos" (curona).
Casate : Stefanacci, Stefanaggi, Stefani, Stefanini, Stephani, Stephanopoli.
Nomi : Esteban, Esteffe, Estevan, Estève, Estienne, Etienne, Etiennette, Staffan, Staines, Stè, Steaphan, Steeje, Stefa, Stefaans, Stefan, Stefani, Stefanina, Stefano, Stefanu, Stefell, Steffert, Steffie, Stepan, Stepanida, Stepha, Stephan, Stephana, Stéphane, Stephania, Stephanie, Stephanson, Stephanus, Stephen, Stevana, Steve, Steven, Stevena, Stevenje, Stevenson, Stevie, Stiobban.
Paesi è cità : Biella, Prato, Rovigo, Capua. In Corsica: Conca, Cardu, Aiti, a Nuvale d'Alisgiani.
Prutezzione: Stefanu hè u santu patrone di l'impetratori.
Retrouvez l'émission I Santi sur Voce Nustrale du lundi au samedi à 10h30.
Si sà ch'ellu hè statu à u cunciliu di Saragossa, ch'ellu era l'amicu di Santu Ambrosgiu è si cunserva d'ellu qualchì lettera. Eranu indirizzate à San Paulinu di Nole ch'ellu avia battizatu.
Hè mortu in 402 o 403.
Etimolugia : da u gr. "Delphis" (delfinu).
Casate : Delfini.
Nomi : Dauphin, Dauphine, Delfina, Delfine, Delfinu, Delphin, Delphina, Delphine, Delphy.
Nanzu, u 24 dicembre, a memoria di u Beatu Francescu di i Malefici, di i Frati Minori, era celebrata in Corsica è soprattuttu in Galeria duv'ellu serebbi statu, è in Calinzana duv'ellu serebbi statu sepoltu versu l'annu 1290.
Retrouvez l'émission I Santi sur Voce Nustrale du lundi au samedi à 10h30.
Dopu à u dilluviu, Diu dete a so benedizzione à Noè è à i so figlioli è li disse: "fruttate è multiplicate, è riempiite a Terra". È i trè figlioli di Noè, Sem, Cam è Iaffet, anu ripupulatu a Terra.
Discendente da Sem à a decesima generazione, fù u patriarca Abramu, Patre di i Ghjudei.
Ubbidiente à l'ordini dati da Diu, Abramu partì cù a moglia, Sara, à stabilissi in u paese di Canaan. Quandu, in quellu paese ci fù a fame, scese in Egittu. Dopu andò in e pianure di Mamre.
Allora, Diu disse à Abramu, chì avia 99 anni, è ùn avia figlioli da Sara: "Ti feraghju multiplicà; nazioni è rè esceranu da tè; u mio pattu hè chì ogni maschju sia circuncisu".
Quandu Abramu ebbe centu anni, Sara, chì ne avia 90, parturì di un figliolu è u chjamò Isaccu.
Un ghjornu, Diu disse à Abramu, per mettelu à a prova: "Tomba u to figliolu". Abramu era ubbidiente ma un anghjulu, mandatu da Diu, impedì chì Isaccu fussi sacrificatu.
Di una di e so moglie, chjamata Rebecca, Isaccu ebbe dui figlioli, Esau è Iacobbu.
Quandu Esau vendì à Iacobbu a so primagenitura per un pezzu di pane è un piattu di minestra di lentichje, Iacobbu diventò u patriarca ebreu à a testa di e dodeci tribù d'Israele.
Retrouvez l'émission I Santi sur Voce Nustrale du lundi au samedi à 10h30.
Avia 19 anni quandu a so innamurata si annegò in fiume sottu à u paese. L'addisperu fece ch'ellu ritruvò a fede di quand'ellu era zitellu.
Tandu, infatta chì San Teofilu ghjunghje in Zuani per creà u so famosu Ritiru è Teofilu u cunvince di a vanità di e cose di istu mondu, è u cunsiglia di parte in Roma à studià a teolugia.
Quand'ellu volta, hè fattu prete è ghjè accettatu à u cunventu di Niolu.
Ludovicu hà passatu quaranta anni di a so vita à predicà, soprattuttu in u circundariu di Corti è in Balagna. A so fede, e so virtù, l'anu permessu di fà qualchì miraculu.
Quand'ellu hè mortu, in Calinzana, l'anu sepoltu in a chjesa di San Biasgiu è, per ramintà ch'ellu era statu un predicadore famosu, anu scrittu, nantu à a so tomba, ch'ellu era un secondu Demostene.
Contanu ch'ellu attasanava à Pasquale Paoli per ch'ellu cacciessi da prigiò un prete di Zuani chì ghjera di u partitu di i Matra. Annervatu da i so discorsi - chì parlava di scumunicallu - Paoli l'averebbi minacciatu. È Ludovicu rispose: "Eccelenza, nè eiu primu martiru, nè voi primu tiranu". È u prete ebbe a libertà.
Etimolugia, casate è nomi : Cf San Luigi (21 ghjugnu).
Grazianu serebbi statu marturiatu l'annu 303, in l'Ambianese, l'attuale regione d'Amiens in u dipartimentu di a Somme.
Etimolugia : da u lat. "gratia" (graziosu, amabile).
Casate : Graziani, Grazioli, Graziosi, Grazietti.
Nomi : Engracia, Giorsal, Grace, Gracie, Gracie