Corse Net Infos - Pure player corse

In Corsica è sempre in usu di andà à u cimiteriu u primu di nuvembre


La rédaction le Dimanche 1 Novembre 2020 à 11:00

A festa di i Santi hà per urigine una festa di i martiri di u mondu sanu chì ghjera in usu in a Chjesa d'Oriente à u seculu quartu. Per l'Occidente, l'annu 608, u papa Bonifaziu Quartu (608-615) hà fissatu à u primu nuvembre a festa di tutti i Santi. Nanzu era u 13 maghju. A scelta di u primu nuvembre, vigilia di i Morti, hè stata per caccià una antica festa pagana.



Da i tempi antichi, in Europa, u ricordu di i Morti si facia u primu nuvembre. D'altronde, in Corsica, hè sempre in usu, o era sempre in usu pocu tempu fà, di andà issu ghjornu à u cimiteriu.  


Etimolugia
Traduzzione di u let. "Omnes Sancti".  


Casate
Santi, Desanti, Santelli, Santarelli, Santini, Santucci, Santoni.- In u 1981, in Corsica, a casata Santoni venia à u sestu rangu, dopu à Casanova, Albertini, Luciani, Mattei è Rossi (cantone di Zicavu: 29%, Santa Maria Sichè: 15%, Aiacciu 14%, Prunelli di Fiumorbu 10%).
A casata Santini venia à u 29esimu rangu è Santucci à u 37esimu. À elle trè: Santoni, Santini è Santucci, riprisentavanu 12,4 casate nantu à 1000.  


Nomi
Santa, Santinu, Santu, Tossanus, Toussain, Toussaine, Toussaint, Toussainte, Tutia.
- U nome Santu - cum'è d'altronde Pasquale o Natale - ùn hè micca ricunnusciutu da a Cristianità. È purtantu, for di i paesi prutestanti, serve assai.
- In u 1981, in Corsica, u nome Santu venia à u 14esimu rangu di i nomi maschili, era quellu di 13 omi nantu à 1000.
Santa venia à u 14esimu rangu di i nomi feminili. Era quellu di 10 donne nantu à 1000.  


Paesi è cità
Bustanicu (festa patrunale).  


Detti è pruverbii
"À chì sumena avanti à i Santi, sumena pè i cantanti (l'ocelli)". "U primu di nuvembre, San Martinu risplende è si sparghje u vinu". "Vene li Santi chì inchjarisce u vinu; à l'11 risplende San Martinu".
---
Voce Nustrale

In Corsica è sempre in usu di andà à u cimiteriu u primu di nuvembre
A Salviata, pastizzeria tradiziunale di i Santi
Frà i rituali di u cultu di i Santi, i pastizzeri di Bastia è di u so rughjone rispettanu a tradizione appruntendu a salviata, chjamata dinù a pastizzeria di i santi. Ghjè un biscottu seccu avendu a forma d'un S cum'è " salviata ", a sosula hè semplice è dà un gustu savuritu : ove, farina, butiru, zuccheru pè uttene una pasta sabbiosa cù, secondu ciò ch'è vo preferite, un muscu di licore d'anice, vaniglia, limone o amandula.  

Certi porghjenu u vinu in a pasta, ma tutti ci mettenu a salvia, da induve vene u nome " salviata ". L'urigine hè bella vechja, pò esse ligata à a legenda di i Morti vultendu, durante a notte da u 1u à u 2 di nuvembre, in e so case. Tandu, i vivi duvianu accoglieli bè è appruntalli a manghjusca.