Sta dumenica, in Corti, dui mesi dopu à a presentazione di u so pianu suciali pà a lingua, u cullettivu Parlemu Corsu hà tenutu una cunferenza di stampa, per sunà l’alarma è dumandà una riazzione urgente da parte di l’eletti di a Cullettività di Corsica. Piuttostu chì di ripresentà torna una volta u so prughjettu, i militanti anu vulsutu rinfriscà a memoria pulitica, è fà capisce ch’ellu ci vole à agisce subitu. « L’idea ùn era micca di prisentà torna u nostru pianu, chì quessu hè stata digià fatta u 20 di maghju. Avemu vulsutu mandà un signale forte, arricurdà ch’ellu ci vole à passà à l’azzione, è fà vede chì l’aspetta hè maiò, è l’urgenza hè vera », spieca Micheli Leccia, presidente di u cullettivu Parlemu Corsu.
À fiancu à ellu, più di 30 persone : militanti, raprisentanti d’associi, insignanti, paisani, cummircianti… Una sucetà civile cuscente, scunvinta da u silenziu di i puteri publichi, ma decisa à cuntinuà a so lotta.
Un pianu glubale, misure concrete
Stu pianu, purtatu da Parlemu Corsu, hè custituitu d’assi ligati trà di elli, è tocca à tempu a sucetà sana è l’educazione naziunale. L’ubbiettivu hè Chjaru, rinfriscà a piazza di u corsu in u cutidianu. « Vulemu chì u corsu ritruvessi a so piazza in carrughju, in e butteghe, in i servizii publichi, in i treni, in e gare… Ci vole chì a lingua sia visibile, intesa è viva », cuntinueghja Micheli Leccia. Trà e pruposte : a creazione d’una reta d’ambasciatori di a lingua, impignati à cunvince cumune è attori ecunomichi à fà campà u corsu in e so attività. Visibilità scritta, ma dinù presenza sonora : annunce in corsu, interfacce numeriche, segnaletica bislingua… « Tuttu hè pussibule, ci vole solu à vince e reticenze».
A scola à u core di a strategia
U cullettivu s’hè dinù investitu assai in l’educazione, cù dui scontri cù u rettore da u mese di maghju. A dumanda hè quella, generalizà l’immersione, soprattuttu in u secundariu. « L’immersione ùn pò esiste s’ellu ci hè u francese à ogni mumentu. Vulemu chì ogni squadra pedagocica sia cumpetente per insignà in corsu, chì i prufessori sianu tutti abilitàti, è chì i novi sianu furmati per impiegà u corsu in tutti i corsi , senza aspittà à calchissia », preciseghje Micheli Leccia. « Ci vole à generalizà u bislinguisimu, micca à tene u corsu cum’è un corsu à parte. »
Parlemu Corsu lampa un chjama à a CdC, oghje ùn ci hè più tempu da perde. « A lingua hè in periculu. I vechji si ne vanu, i sapè urali spariscenu, è frà tempu, a Corsica accoglie ghjente nova chì ùn hè micca integrata in u nostru sistema culturale forte. Ci vole à dà si i mezi per cursizà a sucetà. È quessa, si deve fà avà o ùn si farà mai più »,
U cullettivu travaglia dinù à prugetti d’intelligenza artificiale in lingua corsa, è dumanda chì a Cullettività crei una squadra dedicata à pilutà, accumpagnà è rende più forti l’iniziative esistenti. « U nostru messagiu hè chjaru : e nostre pruposte devenu esse pigliate in contu, subito avà. A situazione hè troppu critica. Ùn si pò più cuntinuà cusì. Ùn ci vole più à aspittà. A scola ùn pò fà tuttu, ma pò fà assai. È a Cullettività di Corsica hà i mezi per agisce ».
À fiancu à ellu, più di 30 persone : militanti, raprisentanti d’associi, insignanti, paisani, cummircianti… Una sucetà civile cuscente, scunvinta da u silenziu di i puteri publichi, ma decisa à cuntinuà a so lotta.
Un pianu glubale, misure concrete
Stu pianu, purtatu da Parlemu Corsu, hè custituitu d’assi ligati trà di elli, è tocca à tempu a sucetà sana è l’educazione naziunale. L’ubbiettivu hè Chjaru, rinfriscà a piazza di u corsu in u cutidianu. « Vulemu chì u corsu ritruvessi a so piazza in carrughju, in e butteghe, in i servizii publichi, in i treni, in e gare… Ci vole chì a lingua sia visibile, intesa è viva », cuntinueghja Micheli Leccia. Trà e pruposte : a creazione d’una reta d’ambasciatori di a lingua, impignati à cunvince cumune è attori ecunomichi à fà campà u corsu in e so attività. Visibilità scritta, ma dinù presenza sonora : annunce in corsu, interfacce numeriche, segnaletica bislingua… « Tuttu hè pussibule, ci vole solu à vince e reticenze».
A scola à u core di a strategia
U cullettivu s’hè dinù investitu assai in l’educazione, cù dui scontri cù u rettore da u mese di maghju. A dumanda hè quella, generalizà l’immersione, soprattuttu in u secundariu. « L’immersione ùn pò esiste s’ellu ci hè u francese à ogni mumentu. Vulemu chì ogni squadra pedagocica sia cumpetente per insignà in corsu, chì i prufessori sianu tutti abilitàti, è chì i novi sianu furmati per impiegà u corsu in tutti i corsi , senza aspittà à calchissia », preciseghje Micheli Leccia. « Ci vole à generalizà u bislinguisimu, micca à tene u corsu cum’è un corsu à parte. »
Parlemu Corsu lampa un chjama à a CdC, oghje ùn ci hè più tempu da perde. « A lingua hè in periculu. I vechji si ne vanu, i sapè urali spariscenu, è frà tempu, a Corsica accoglie ghjente nova chì ùn hè micca integrata in u nostru sistema culturale forte. Ci vole à dà si i mezi per cursizà a sucetà. È quessa, si deve fà avà o ùn si farà mai più »,
U cullettivu travaglia dinù à prugetti d’intelligenza artificiale in lingua corsa, è dumanda chì a Cullettività crei una squadra dedicata à pilutà, accumpagnà è rende più forti l’iniziative esistenti. « U nostru messagiu hè chjaru : e nostre pruposte devenu esse pigliate in contu, subito avà. A situazione hè troppu critica. Ùn si pò più cuntinuà cusì. Ùn ci vole più à aspittà. A scola ùn pò fà tuttu, ma pò fà assai. È a Cullettività di Corsica hà i mezi per agisce ».
U Pianu Suciali di Parlemu Corsu in poche linee
U cullettivu “Parlemu Corsu”, chì opera dapoi più di 18 anni, hà custruitu un veru pianu suciali pà a lingua cù misure cuncrete è ambizione forte. Pruduce veri cursofuni è rimette u corsu à u centru di a sucetà, senza aspittà a cuufficialità.
Principi maiò di u pianu. Rinfurzà l’immersione linguistica, in particulare in u primariu, cù ambienti veramente bislingui (micca solu i prufessori). Generalizà l’insegnamentu di u corsu in u secundariu: 3 ore settimanali à u culleghju è in u liceu, in u troncu cumunu. Furmà megliu è di più i prufessori, più abilitazioni, più sulidarità è sustegnu à l’equipe bislingue. Valurizà u corsu à traversu l’attività artistiche (paghjella, teatru), è rende a lingua viva in tuttu u stabilimentu. Custruisce una dinamica glubale: u corsu deve esse adupratu da tuttu u persunale, affaccatu nantu à i muri, intesu in l’altuparlanti.
I prugetti emblematichi
Rubutiscola, un strumentu pedagogicu à basa d’intelligenza artificiale. Video ingua, clip audiovisivi per dinamizà l’apprendimentu.
Una strategia educativa senza discontinuità: L’idea hè di fà chì u corsu seguitessi l’elevi da a materna fin’à u baccalauréat, cun una cuerenza pedagocica è una visione à longu andà.
L’immersione vera è u sustegnu accademicu sò cunsiderati strumenti essenziali.
U cullettivu “Parlemu Corsu”, chì opera dapoi più di 18 anni, hà custruitu un veru pianu suciali pà a lingua cù misure cuncrete è ambizione forte. Pruduce veri cursofuni è rimette u corsu à u centru di a sucetà, senza aspittà a cuufficialità.
Principi maiò di u pianu. Rinfurzà l’immersione linguistica, in particulare in u primariu, cù ambienti veramente bislingui (micca solu i prufessori). Generalizà l’insegnamentu di u corsu in u secundariu: 3 ore settimanali à u culleghju è in u liceu, in u troncu cumunu. Furmà megliu è di più i prufessori, più abilitazioni, più sulidarità è sustegnu à l’equipe bislingue. Valurizà u corsu à traversu l’attività artistiche (paghjella, teatru), è rende a lingua viva in tuttu u stabilimentu. Custruisce una dinamica glubale: u corsu deve esse adupratu da tuttu u persunale, affaccatu nantu à i muri, intesu in l’altuparlanti.
I prugetti emblematichi
Rubutiscola, un strumentu pedagogicu à basa d’intelligenza artificiale. Video ingua, clip audiovisivi per dinamizà l’apprendimentu.
Una strategia educativa senza discontinuità: L’idea hè di fà chì u corsu seguitessi l’elevi da a materna fin’à u baccalauréat, cun una cuerenza pedagocica è una visione à longu andà.
L’immersione vera è u sustegnu accademicu sò cunsiderati strumenti essenziali.
-
Rentrée scolaire en Corse : les syndicats fustigent toujours le manque de moyens
-
Modernisation, langue corse, aides sociales : Bastia a préparé la rentrée de 2 188 élèves
-
À Costa, la Fiera di u Focu célèbre une décennie de savoir-faire artisanaux
-
La ville de Bastia dévoile sa programmation culturelle 2025-2026
-
À Lama, la paghjella reprend vie au cœur du village