Corse Net Infos - Pure player corse

I Santi : Santu Fiurentinu, Santu Tognumaria Claret.


le Jeudi 24 Octobre 2013 à 01:36

Si sà chì, à u decesimu seculu, e reliquie di Fiurentinu eranu unurate in a dioccesi di Tullu, in l'attuale dipartimentu di a Meurthe-et-Moselle. Si sà dinù chì, in certi lochi di l'este di a Francia u pregavanu pè a malincunia è altre malatie di cervellu. Ma nimu sà ciò ch'ella hè stata a so vita è perchè l'anu fattu l'onore di mettelu nantu à l'altari.



Etimolugia è nomi : Cf Fiurenzu (4 lugliu).

Natu in u paese catalanu di Sallent in u 1807, figliolu di un filandieru, Tognumaria Claret hà principiatu per fà u tessitore, è po, avendu a passione di i belli libri, hà amparatu a tipografia.

À 28 anni, si hè fattu prete. Piuttosu chè di avè una parochja in cura, hà preferitu evangelizà tutta a Catalogna, predichendu è spachjendu libraccioli ch'ellu cumpunia è stampava. In a so vita, di issi librucci, n'averebbi cumpostu 150. E pupulazioni u tenianu per santu ma, integristu è intransigente, ùn piacia micca à tutti i catolichi.

Santu era, postu ch'ellu fece i miraculi. Una volta era prisente quandu i duganeri arrestonu un contrabandieru. Apriinu u so saccu: era pienu di fasgioli. Quandu u saccu fù chjusu, i fasgioli ridiventonu tabaccu.

Di lugliu 1840, cù cinque altri preti, creò a Cungregazione di i Missiunarii ch'elli chjamonu Clarettini.

Pocu dopu, a regina Isabella Seconda u fece numinà arcivescu di Santiagu, in l'isula di Cuba. In Santiagu, ci stete sei anni, fendu 300.000 cunfirmazioni, 30.OOO matrimonii, 11.000 prediche, rigalendu un milione di i so librucci è 60.000 paternostri. Difendia i schjavi neri maltrattati da i patroni, ma ùn vulia sente parlà di indipendenza chì i Cubani otteneranu cinquanta anni dopu. Quallà, Tognumaria hà risicatu più di una volta di fassi tumbà.

Vultatu in Spagna, diventò u cunfessore è cunsiglieru (un mystique médiocre, le Père Claret, dice u Larousse) di a regina (bonne, mais peu instruite). In u 1868, ellu è a so regina ebbenu à fughje. Si rifugionu in Francia duv'ellu hè mortu pocu dopu, u 24 uttobre 1870, in u cunventu di Fontfroide.

Etimolugia è nomi : Cf u 17 ghjennaghju.
Retrouvez l'émission I Santi sur Voce Nustrale du lundi au samedi à 10h30.