L'après-midi, après un déjeuner nustrale, malgré le vent et le froid, le soleil était de la partie pour célébrer San Martinu, saint patron de la commune dont la statue. a été portée, comme le veut la procession, autour de l'église paroissiale.
Plusieurs confrères de la microrégion ont apporté leur concours à la belle expression religieuse qui s'est manifestée lors de l'office célébré par le père François Dominique et le père Lukas. Un beau moment de piété qui s'est prolongé au tour d'un buffet sous les tentes dressées de part et d'autre de la place de l'église, à l'abri des mauvaises conditions atmosphériques.
Et puis comme le veut la tradition, même si cela c'est un peu perdu, nombre de sanmartinaghji s'en sont allés "spigula" le vin nouveau.
Dans la vallée de Lota, on rappelle encore que lors de la San Martinu, très souvent les testeurs du vinu novu avaient bien du mal à regagner leurs pénates au terme de la journée…
Plusieurs confrères de la microrégion ont apporté leur concours à la belle expression religieuse qui s'est manifestée lors de l'office célébré par le père François Dominique et le père Lukas. Un beau moment de piété qui s'est prolongé au tour d'un buffet sous les tentes dressées de part et d'autre de la place de l'église, à l'abri des mauvaises conditions atmosphériques.
Et puis comme le veut la tradition, même si cela c'est un peu perdu, nombre de sanmartinaghji s'en sont allés "spigula" le vin nouveau.
Dans la vallée de Lota, on rappelle encore que lors de la San Martinu, très souvent les testeurs du vinu novu avaient bien du mal à regagner leurs pénates au terme de la journée…
San Martinu, u santu di a divizia
(Photos commune de San Martino di Lota
Martinu hè natu versu l'annu 316 à a fruntiera ungarese. À l'età di 15 anni, era un suldatu di a Guardia imperiale. Contanu chì, un ghjornu, hà datu a medità di u so mantellu à un poveru spillaccheratu è chì, a notte, hà sunniatu à Ghjesù immantellatu dicendu à u Babbu: "U mantellu, hè Martinu chì u m'hà datu". Allora si hè fattu battizà, hà lasciatu l'armata è hà fattu u rimitu
À l'età di 44 anni, ghjunghje in Pictavi (l'attuale cità di Poitiers), scontra à santu Ilariu, è facenu un munasteru. Serebbi u primu munasteru fattu in e Gallie. À 54 anni, hè fattu vescu di Turone (l'attuale cità di Tours, in l'Indre-et-Loire). More à 81 annu, l'8 nuvembre 397, dopu à avè evangelizatu una grande parte di a Gallia. Oghje, in Francia, Martinu hè u santu patrone di 3 600 chjese è 485 paesi. (source Adecec)
Etimolugia : da u lat. "martinus" (dedicatu à u diu Marte).
Casate : Martini, Martinenghi, Martinelli, Martinetti, Martinaggi, Martinucci, Demartini.
Nomi : Maartina, Machin, Marcin, Màrtainn, Märtel, Marten, Märten, Marti, Märti, Martie, Martin, Martina, Martine, Martinho, Martinian, Martiniana, Martiniano, Martinianu, Martinianus, Martinien, Martinienne, Martinka, Martino, Martinu, Martinus, Martjin, Martl, Marton, Martsen, Marty, Martyn, Matten, Mertens, Mirtel, Tien, Tienis, Tiens, Tinie, Tinus.
Paesi è cità : Lucca, Belluno, Amiens, Braga, Colmar, Magdeburgu, Tours, Uri, Utrecht, Vienne. In Corsica, Martinu hè u santu u più festighjatu dopu à Maria, Ghjuvanni è Petru: Canale di Verde, Bisè, Costa Rota, Cuttoli Curtichjatu, Erone, Evisa, Patrimoniu, Ruspigliani, Sari d'Urcinu, San Martinu di Lota, Siscu, Tavacu, u Viscuvatu, Letia, Sotta.- L'isula di a Martinica hè stata scuperta da Cristofanu Culombu u ghjornu di San Martinu 1493.
Prutezzione : Martinu hè u santu patrone di i bottai, di i militari fantacini è di i pedoni.
Detti è pruverbii : Martinu hè u santu di a divizia. Quandu omu passava davanti à ghjente chì cuglia uva, biade o frutta, per salutalla si dicia: "San Martinu!"; à i giovani sposi, si dicia: "San Martinu è figlioli maschji". Un pruverbiu dice: "San martinu, mostu vale vinu", vole dì chì l'11 nuvembre si passanu e botti per tirà u vinu... s'ella ùn era digià fatta pè i Santi. Filastrocca zitellina: "Ùn piuvì, ùn piuvì chì ùn vole San Martì; San Martì hè cullatu in celu à sunà le trè campane pè i vivi, pè i morti, pè i Santi Pater nostri." (Source Adecec)
À l'età di 44 anni, ghjunghje in Pictavi (l'attuale cità di Poitiers), scontra à santu Ilariu, è facenu un munasteru. Serebbi u primu munasteru fattu in e Gallie. À 54 anni, hè fattu vescu di Turone (l'attuale cità di Tours, in l'Indre-et-Loire). More à 81 annu, l'8 nuvembre 397, dopu à avè evangelizatu una grande parte di a Gallia. Oghje, in Francia, Martinu hè u santu patrone di 3 600 chjese è 485 paesi. (source Adecec)
Etimolugia : da u lat. "martinus" (dedicatu à u diu Marte).
Casate : Martini, Martinenghi, Martinelli, Martinetti, Martinaggi, Martinucci, Demartini.
Nomi : Maartina, Machin, Marcin, Màrtainn, Märtel, Marten, Märten, Marti, Märti, Martie, Martin, Martina, Martine, Martinho, Martinian, Martiniana, Martiniano, Martinianu, Martinianus, Martinien, Martinienne, Martinka, Martino, Martinu, Martinus, Martjin, Martl, Marton, Martsen, Marty, Martyn, Matten, Mertens, Mirtel, Tien, Tienis, Tiens, Tinie, Tinus.
Paesi è cità : Lucca, Belluno, Amiens, Braga, Colmar, Magdeburgu, Tours, Uri, Utrecht, Vienne. In Corsica, Martinu hè u santu u più festighjatu dopu à Maria, Ghjuvanni è Petru: Canale di Verde, Bisè, Costa Rota, Cuttoli Curtichjatu, Erone, Evisa, Patrimoniu, Ruspigliani, Sari d'Urcinu, San Martinu di Lota, Siscu, Tavacu, u Viscuvatu, Letia, Sotta.- L'isula di a Martinica hè stata scuperta da Cristofanu Culombu u ghjornu di San Martinu 1493.
Prutezzione : Martinu hè u santu patrone di i bottai, di i militari fantacini è di i pedoni.
Detti è pruverbii : Martinu hè u santu di a divizia. Quandu omu passava davanti à ghjente chì cuglia uva, biade o frutta, per salutalla si dicia: "San Martinu!"; à i giovani sposi, si dicia: "San Martinu è figlioli maschji". Un pruverbiu dice: "San martinu, mostu vale vinu", vole dì chì l'11 nuvembre si passanu e botti per tirà u vinu... s'ella ùn era digià fatta pè i Santi. Filastrocca zitellina: "Ùn piuvì, ùn piuvì chì ùn vole San Martì; San Martì hè cullatu in celu à sunà le trè campane pè i vivi, pè i morti, pè i Santi Pater nostri." (Source Adecec)