Corse Net Infos - Pure player corse

I Santi : Santu Briziu, Santu Diegu


le Mardi 13 Novembre 2012 à 01:24

Secondu Sulspiziu Severu, un storicu di u seculu quintu, autore di una vita di San Martinu, Briziu - ch'ellu hà cunnusciutu -, era un pocu di bonu. San Martinu l'avia racoltu chjucu, l'avia allevatu è n'avia fattu un prete. Quand'ellu fù prete si n'andò da u munasteru duv'ellu stava per campà da riccone, cù panni di lussu, belli cavalli piena a stalla è belle schjave piena a casa.



Aspettava ch'ellu murissi "issu vechju scemu di Martinu" - cum'ellu dicia - per piglià u so postu. L'annu 397, Martinu more è Briziu diventa vescu di Turone (l'attuale cità di Tours, in l'Indre-et-Loire). Trenta anni dopu, suspettatu di avè messu incinta una sora, li tocca à scappà per ùn fassi tumbà. Si ne và in Roma, ci stà sette anni, è cunvince u papa ch'ellu era nucente. Rivenutu in a so dioccesi, ci vole à crede ch'ellu ebbe una cundotta assai edificante postu ch'ellu hè statu santificatu. Hè mortu versu l'annu 447.
Etimolugia: da u celticu "brigh" (forza, putenza).
Nomi: Brès, Brice, Bricius, Brictius, Brix, Briz, Briziu, Bryce.
Paesi è cità: Orvieto.
Prutezzione: a pena in corpu.

Diegu hè un spagnolu natu accantu à Siviglia versu l'annu 1400, mortu in a cità andalusa d'Alcala u 12 nuvembre 1453. Era un frate laicu franciscanu, giardinaru, purtinaiu, infirmieru o cucinaru, secondu i bisogni di u cunventu chì l'accuglia. In u 1450, andò in Roma per assiste à a canunizazione di San Bernardinu di Siena. Eranu ghjunti 4000 franciscani, accatastati in un cunventu, quand'ella schjattò una epidemia. Diegu facia da infirmieru. Anu rimarcatu chì e scatule è e buttiglie di medicine ùn viutavanu mai. Diegu disse: "Diu hè più putente chè tutti i medichi è tutti i speziali di Roma aduniti". U so più grande miraculu, Diegu u fece centu anni dopu mortu. In u 1562, un figliolu di Filippu Secondu di Spagna si era sciappatu u capu, caschendu da cavallu. U rè fece apre a tomba di Diegu. U santu omu era cum'è quandu l'avianu sepoltu. Paria ch'ellu durmissi. Anu asciuvatu a so faccia cù un mandile di seta ch'elli anu messu nantu à u capu di u principe, chì guarì. Ghjè, à a dumanda di Filippu Secondu chì u papa, in u 1588, messe à Diegu nantu à l'altari.
Etimolugia, casate è nomi : Cf Ghjacumu (3 maghju).
Retrouvez l'émission I Santi sur Voce Nustrale  du lundi au samedi à 10h30.