Corse Net Infos - Pure player corse

I Santi : A cunversione di San Paulu


le Vendredi 25 Janvier 2013 à 00:02

an Paulu, l'Apostulu, natu in Turchia, era un Ghjudeiu di citatinanza rumana chì avia studiatu in Ghjerusalemme. A so cunversione hè stata conta da ellu stessu è da San Lucca.



À mè - dice San Paulu - mi si paria un duvere d'avè à cumbatte à Ghjesù u Nazareu. In Ghjerusalemme, aghju messu in prigiò una massa di i so discepuli, è mi rallegrava quandu ch'elli eranu cundannati à morte. Aspessu, in e sinagoghe, l'aghju marturiati per ch'elli rinneghinu a so fede. Era talmente furiosu chì andava à circalli in e cità strangere.
"Fù cusì chì sò andatu in Damascu per incatenanne unipochi è purtalli in Ghjerusalemme.
"Ci avvicinavamu da a cità, eiu è i mio cumpagni, quandu, versu meziornu, una luce più forte chè u sole ci accecò, è cascheimu in terra."
"È tandu, una voce disse:
- Perchè mi persecuteghji?
"È eiu dissi:
- Quale sì, signoru?
"A voce rispose:
- Sò Ghjesù, u Nazareu, quellu chè tù persecuteghji. T'aghju sceltu per esse u mio testimone davanti à i Ghjentili, per annunzialli qualcosa, per ch'elli credinu in mè, è passinu da e tenebre à a luce, è ottenghinu, cù u perdonu di i so peccati, a lascita di Diu. Alzati, entri in cità, ti spiegheraghju.
Paulu era sempre cecu. I cumpagni u guidonu tenendulu pè a manu, è ghjunsenu in un certu Ghjuda.
Un omu, chì si chjamava Amania, li disse:
- U Signore mi manda per rendeti a vista è datti u Spiritu Santu.
L'hà impostu e mani, è l'hà battizatu. E squame chì ghjeranu nantu à l'ochji casconu. Ellu chì ghjera statu dui ghjorni senza manghjà è senza beie, si messe à tavula è manghjò.
È, dui ghjorni dopu, si n'andò à sparghje a duttrina di Ghjesù.
Etimolugia : da u lat. "paulus" (chjucu)
Paesi è cità: Roma, Bologna, Massa, Lombardia, Berlinu, Avignone, Cluny, Brema, Londra, Saragozza, Valladolid (trasl. 16 aprile),
V. Paulu (29 ghjugnu).

Nanzu, u 25 ghjennaghju, si celebrava a memoria di frate Franceschinu di Ghisoni.
Si chjamava Orsu Francescu. Era natu u 17 dicembre 1777, figliolu di Martinu Mucchielli è d'Anna Gregori. Da chjucu, hà persu u babbu, è po, à 11 anni, a mamma. U si anu pigliatu i frati di u cunventu di Ghisoni.
À 21 annu, si ne hè andatu in Roma duv'ellu avia un ziu medicu. U 24 uttobre 1800 hè entratu ind'i Franciscani è, u 26 uttobre 1801, facia prufessione di voti munastichi.
Hà dumandatu à u Signore a grazia di ùn esse prete è u Signore l'hà statu à sente denduli u mal cadutu.
Hà campatu in u ritiru di Civitella, l'attuale Bellagra, accantu à Subiacco, cum'è u so cumpatriottu San Teofilu di Corti. Hè mortu à 54 anni, u 25 ghjennaghju 1832.
Franceschinu avia u donu di fà i miraculi è di prufetizà. U patre superiore l'avia dumandatu quand'ellu vulia more. Ellu rispose: "Aspettu i vostri ordini". Allora, mentre ch'elli cantavanu u salmu "Laetatus sum", à e parulle: "in pace in idipsum dormiam et requiescam", hà resu a so anima à Diu.
A Sacra Cungregazione di i Riti l'hà dichjaratu Venerabile in u 1848. Retrouvez l'émission I Santi sur Voce Nustrale  du lundi au samedi à 10h30.