Corse Net Infos - Pure player corse

i Santi : Santu Elia, Santa Margherita


le Samedi 20 Juillet 2013 à 00:41

Elia hè u prufetu di l'Anzianu Testamentu chì campava in u regnu ghjudeu, à u nordu di a Palestina, versu l'annu 800 nanzu à Cristu. A so storia hè conta in i libri di i Rè.



Era u predicadore di u monoteisimu, a fede in un solu Diu. Hè u più famosu di i prufeti. D'altronde u so nome vole dì "diu". Sceltu da Diu per cunvince u populu di Israel di abbandunà e credenze in Baal è Astartè, Elia fece parechji miraculi.
Nantu à u monte Carmelu, hà sbugiardatu u preti di i falzi dii. Persecutatu da a regina Iesabel, si hè ritiratu in u desertu.
Dopu à avè prufetizatu u sterminiu di a razza d'Acchab, hè cullatu in celu nantu à un carru di focu, lasciendu à Eliseu per cuntinuvà a so opera.
A' l'epica di Ghjesù, ci sò chì credianu chì San Ghjuvan Battista era Santu Elia, vultatu nantu à a Terra per annunzià a ghjunta di u Messie.
Etimolugia : da l'ebreu "eli" (diu).
Nomi : Elia, Eliane, Elias, Elie, Eliet, Eliette, Ely.
Detti : e linguaccie cunsiglianu di ùn dumandà à a Petra di Verde sì Elia hè maschju o femina.

Di e numerose Margherite scritte à u Martirologu rumanu, una serebbi stata cacciata da a lista ufficiale di i santi: quella festighjata da a Chjesa latina u 20 lugliu.
Margherita hè nata è morta in Antiocca, in a seconda medità di seculu terzu. Dicenu ch'ella era figliola di un prete di Giove, messa for di casa da u babbu per essesi fatta cristiana. U prefettu rumanu si ne era innamuratu, ma ella ùn volse esse a so donna. Allora, l'anu flagellata, appesa pè i capelli, li anu strappatu e carni cù e teneglie, l'anu brusgiata, lampata in l'oliu bullente, è po l'anu scapata.
Una legenda conta chì, prima ch'elli a scapinu, era ghjuntu u diavule cù a forma di un dragu è a si avia ingullita cruda. Ella purtava sempre una piccula croce è, cù issa croce, apre u corpu à u dragu, sorte, u strangole cù a so cinta, è u lampa in mare.
Etimolugia è nomi : cf u 12 ghjennaghju.
Arti : numerosi sò i pittori chì anu riprisentatu à Santa Margherita d'Antiocca. Raffaellu avia fattu dui quadri: unu pè u rè di Francia, Francescu Primu, si trova in Parigi à u Louvre, l'altru hè à u museu di Vienna.
Retrouvez l'émission I Santi sur Voce Nustrale